Fostul șef al apărării britanice, Tony Radakin, a spus pe șleau la BBC scopul real al Europei în Ucraina, ceea ce liderii europeni evită să recunoască: sprijinul acordat nu urmărește pacea rapidă, nu e despre Ucraina, ci despre a provoca daune Rusiei. Declarația lui devoalează intenția reală a Europei – un război de uzură, pe banii contribuabililor, cu riscul ca Trump să lase continentul singur în fața Kremlinului.
Hai să vorbim pe șleau: când fostul șef al apărării britanice („fost” doar de 3 zile) a zis că Marea Britanie sprijină Ucraina ca să „provoace daune Rusiei”, a scăpat un adevăr pe care liderii europeni îl ocolesc. Vorbele lui arată că Europa, prin NATO, joacă un război de uzură, folosind Ucraina ca să slăbească Rusia, chiar dacă asta înseamnă să blocheze planul de pace al lui Donald Trump.
Cine plătește factura? Europa, cu economii în colaps, energie scumpă și sărăcie galopantă, sau Rusia, care adună aur și se lipește de China? Pe principiul „gura păcătosului adevăr grăiește”, disecăm ce a spus Radakin, ce costuri reale sunt în joc în 2025 și ce riscă Europa dacă Trump o lasă să se descurce singură.
Ce a zis Radakin și de ce miroase a război lung?
Pe 6 septembrie 2025, în ultimul său interviu ca șef al apărării britanice, la BBC Radio 4, Radakin a zis clar: Marea Britanie ajută Ucraina să „continue lupta și să provoace daune Rusiei”. A aruncat și o ironie: „Dacă un melc pornea din Rostov-pe-Don în 2022, acum era în Polonia” – adică Rusia avansează lent, dar plătește scump.
Nu e prima dată când vorbește dur. În 2022, spunea că „Putin a pierdut deja” din cauza „erorilor catastrofale”. În august 2025, la Kiev, a insistat că războiul e un „dezastru” pentru Putin, dar a pus accent pe garanții de securitate care să mențină presiunea pe Rusia.
Ce înseamnă asta? Strategia Europei, reflectată de Radakin, e să epuizeze Rusia, folosind Ucraina ca front indirect, fără a risca trupe proprii. Asta explică de ce lideri ca Emmanuel Macron sau Mark Rutte se opun planului de pace al lui Trump, care vrea un armistițiu rapid, posibil cu cedări teritoriale din partea Ucrainei, cum ar fi Donbasul, și neutralitate față de NATO.
La summitul de la Paris din septembrie 2025, Europa a discutat despre trupe non-combatante și garanții de securitate, respingând ideea de concesii rapide. De ce? Pentru că Europa vede în prelungirea conflictului o șansă de a slăbi Rusia structural, chiar dacă asta costă miliarde și vieți. Radakin a dat din casă: Europa nu vrea pace cu orice preț, ci un conflict prelungit care să lase Rusia în genunchi.
Europa: Energie scumpă, sărăcie și economii la pământ
Europa e în corzi: energie la prețuri de infarct, datorii uriașe și sărăcie în creștere, agravate de „sacii cu bani” aruncați în Ucraina. Cifrele din 2025 spun povestea adevărată:
Franța: Datorii cât Turnul Eiffel
Franța e pe marginea prăpastiei. Creșterea economică e anemică – doar 0.6%, conform estimărilor oficiale. Datoria publică a urcat la 3.35 trilioane de euro, adică 116% din PIB, a treia din zona euro. Deficitul bugetar e la 5.8%, iar guvernul lui François Bayrou abia se ține pe picioare.
Prețurile energiei pentru industrie au sărit cu 93% față de 2019, făcând produsele franceze necompetitive. Franța a pompat peste 7 miliarde de euro în ajutorul pentru Ucraina, parte din cele 202 miliarde ale UE între 2022 și 2025. Dacă o ține tot așa, riscă o criză ca în Grecia anilor 2010.
Germania: Motorul Europei, gripat
Germania e blocată în stagnare, cu o scădere de 0.3% a PIB-ului în al doilea trimestru din 2025 și prognoze de 0% creștere pentru tot anul. Exporturile au scăzut cu 0.3%, iar gazul costă dublu față de pre-criză, la 47 de euro pe megawatt-oră în primul trimestru din 2025. Germania a dat peste 20 de miliarde de euro pentru Ucraina, din cele 202 miliarde ale UE. Energia scumpă și cheltuielile militare o împing spre o recesiune care miroase a dezastru.
România: Sărăcie și inflație galopantă
România e ca un submarin scufundat în Groapa Marianelor. Creșterea PIB-ului, raportată la 1.2-1.6% pentru 2025, e mai degrabă o iluzie, sub presiune din cauza stagnării investițiilor și a deficitului comercial. BNR prognozează o inflație de 9.7% în septembrie 2025, după un salt de la 7.8% în iulie, alimentat de scumpiri la energie și alimente.
Deficitul fiscal rămâne la 8.6%, iar populația scade la 18.8 milioane. Măsurile din iulie-septembrie 2025 – majorări de TVA (de la 9% la 12% pentru unele alimente), accize mai mari și reduceri de cheltuieli sociale – au împins 17.3% din populație să economisească pe mâncare, un semn clar de sărăcie.
România a contribuit cu peste 1.5 miliarde de euro la ajutorul pentru Ucraina între 2022 și 2025, inclusiv peste 350 de milioane în 2025, o povară uriașă pentru o economie fragilă.
Energia scumpă, cu prețuri la electricitate crescute cu 124% în UE față de 2019, face produsele românești necompetitive, iar riscurile la Marea Neagră cresc costurile de securitate.
Rusia: Aur, gaz și China, dar cu găuri mari
Rusia nu e în vacanță, deși Kremlinul se laudă cu reziliența. Sancțiunile au tăiat veniturile din energie cu 80%, iar PIB-ul e cu 12% sub potențial, cu pierderi de 450 de miliarde de dolari din fondurile de război între 2022 și 2025. Comerțul cu Occidentul s-a prăbușit cu 90%, limitând accesul la tehnologie.
Totuși, Rusia a adăugat 450 de tone de aur în 2025, ajungând la peste 2.772 de tone, un scut financiar împotriva sancțiunilor. Produce cu energie ieftină – electricitate la 0.05 dolari pe kilowatt-oră, față de 0.384 dolari în Danemarca – și a pivotat spre Asia. La summitul SCO din septembrie 2025, a semnat 22 de acorduri cu China, inclusiv un gazoduct nou și livrări de 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Dar stagflația și recesiunea sunt la colț.
Sacii cu bani pentru Ucraina: Cifrele reale
UE a vărsat sume colosale în Ucraina: 202 miliarde de euro între ianuarie 2022 și decembrie 2024, din care 132 miliarde alocate efectiv. În 2025, UE a mai dat 20 de miliarde de euro, din care 10 miliarde din active rusești înghețate. Aceste cifre includ ajutor militar (62 miliarde euro), financiar (70 miliarde euro) și umanitar, plus 131 miliarde euro pentru refugiați. Pentru comparație, SUA a dat 128 miliarde de dolari, dar cu mai multe granturi decât împrumuturi. Costul pentru UE e de 1.1-1.4% din PIB, lovind economiile fragile. Energia scumpă – cu prețuri la electricitate crescute cu 124% în Marea Britanie și 171% în Ungaria – face produsele europene necompetitive.
Macron și zvonurile despre război în 2026
Zvonurile că Macron pregătește Franța pentru un război în 2026, bazate pe instrucțiuni pentru spitale care să gestioneze 200 de răniți pe zi, sunt alimentate de declarații ca ale lui Radakin. Opoziția franceză, ca Thierry Mariani, speculează că Macron ar putea folosi un conflict ca să amâne alegerile din 2027, dar dovezile sunt subțiri.
Totuși, strategia de uzură a NATO, reflectată de Radakin, trage Franța și Europa într-un joc riscant, mai ales pentru țări ca România, expuse la Marea Neagră.
Scopul real al Europei în Ucraina – slăbirea Rusiei cu orice preţ
Radakin a dat din casă: Europa vrea să uzeze Rusia, Ucraina e doar instrumentul, dar plătește scump – energie la prețuri de infarct, sărăcie în creștere și sute de miliarde aruncate în Ucraina. Rusia e lovită, dar se ține cu aur, gaz ieftin și China în spate. Mai mult, opoziția Europei față de planul de pace al lui Trump – care vrea un armistițiu rapid, posibil cu cedări teritoriale – riscă să-l enerveze pe președintele american.
Trump a amenințat că ar putea declara războiul „al Europei”, ridicând sancțiunile împotriva lui Putin pentru „deal-uri” bilaterale SUA-Rusia. Dacă se întâmplă asta, Europa rămâne singură cu un conflict costisitor și o Rusie revigorată.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
3 răspunsuri