8 iunie 2025 – Rusia renunță la moratoriul INF (Forțele Nucleare cu Rază Intermediară), conform adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov.
E o mutare care zguduie echilibrul fragil din Europa, mai ales că războiul din Ucraina e ca un butoi de pulbere. Pentru România, cu scutul de la Deveselu care e ca un magnet pentru necazuri decât prtecţie efectivă, vestea asta ridică semne de întrebare.
Ce sunt rachetele INF și de ce contează?
Rachetele INF sunt rachete lansate de pe uscat, cu rază între 500 și 5.500 km, care pot lovi ținte rapid, uneori cu focoase nucleare. În 1987, SUA și URSS au semnat Tratatul INF, care le-a scos din joc complet (fără dezvoltare, testare sau amplasare). În 2019, tratatul s-a dus pe apa sâmbetei: americanii au zis că Rusia trișează cu racheta 9M729, iar rușii au arătat cu degetul spre scutul de la Deveselu, zicând că e o amenințare. Rusia a promis atunci că nu va amplasa astfel de rachete decât dacă NATO mișcă primul – promisiune unilaterală. Acum, Rusia zice „pa, moratoriu”.
De ce Rusia renunţă la moratoriul INF?
Rusia nu s-a trezit peste noapte cu chef de scandal. Ultimele săptămâni au fost ca un joc de șah tensionat:
- Ucraina lovește cu arme occidentale: Ucrainenii au dat lovituri dure Rusiei, cu sprijin din Vest. Rusia arată că ştie cine a fost în spate şi ripostează.
- Atacuri peste atacuri: Bombardamentele rusești, cum a fost cel din Harkov pe 8 iunie, sunt menite să arate că Moscova nu glumește.
- Negocierile sunt poveste: Discuțiile de pace de la Istanbul (2 iunie) au fost un eșec total, fiecare parte cerând luna de pe cer.
- Occidentul e dezbinat: Trump vorbește de pace prin negociere, lasă UE de-o parte şi discută doar cu Putin, iar Europa (Macron, Merz, von der Leyen) se ceartă pe bani și strategie. Rusia profită de haos.
Renunțarea la moratoriu e un semnal: Rusia probabil s-a plictisit de bâlbiala occidentală şi de vitejiile lui Zelenski și mai scoate un as din mânecă la negocieri.
Ce va face Rusia mai departe?
Rusia are câteva cărți de jucat, toate riscante:
- Amplasarea rachetelor: Poate pune rachete INF, cum e Oreshnik (o rachetă balistică rapidă), în Kaliningrad sau Belarus, ca să amenințe Europa (TASS).
- Teste pentru spectacol: Poate testa rachete ca să arate ce poate, fără să le amplaseze încă.
- Presiune la negocieri: Poate folosi amenințarea rachetelor ca să stoarcă concesii, mai ales că Trump pare dispus să discute.
- Escaladare totală: Dacă se simte încolțită, poate amplasa rachete și ridica miza, riscând un conflict direct cu NATO.
Consecinţe pentru Europa
Europa e ca pe un butoi de pulbere. Dacă Rusia amplasează rachete, NATO o să răspundă, probabil cu rachete în Polonia sau România. Ce urmează:
- Risc de conflict: Mai multe rachete înseamnă șanse mai mari de accidente, mai ales în zone ca Marea Neagră.
- Bani cheltuiți aiurea: O cursă a înarmării o să stoarcă bugetele țărilor europene.
- Ucraina, în aer: Tensiunile astea fac pacea și mai greu de atins.
Ce înseamnă pentru România?
Să fim serioși: România nu e vreun jucător mare, ci un pion care execută ce zice NATO și UE. Scutul de la Deveselu e mai degrabă o țintă decât o pavăză magică. Rusia îl vede ca pe o provocare, iar rachete ca Oreshnik pot lovi rapid. Ce ne așteaptă:
- Pericol real: Scutul ne pune pe radarul Rusiei, fără să ne garanteze siguranță.
- Dependență de NATO: Supraviețuirea noastră atârnă de NATO, dar asta nu ne face invincibili.
- Marea Neagră, zonă fierbinte: Tensiunile pot lovi economia și stabilitatea României, de la transporturi la energie.
Concluzie: nu mai e de glumă
Rusia renunţă la moratoriul INF ca să arate că nu se lasă, pe fondul războiului din Ucraina, al negocierilor blocate și al unui Occident care se ceartă ca la piață. Pentru România, prinsă între ordinele NATO și amenințările Rusiei, situația e ca un joc de ruletă rusească.
Nu suntem eroi, nu suntem invincibili, dar suntem în bătaia puștii. E vremea să fim cu ochii în patru, fără panică, dar și fără iluzii.
