Putin și Kim Jong Un, invitați de onoare la Beijing, vor participa pe 3 septembrie la parada militară prin care China marchează 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, un eveniment transformat într-un mesaj geopolitic pentru prezent.
Beijing, 3 septembrie 2025 – Opt decenii de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, China marchează „Ziua Victoriei” cu o paradă militară grandioasă în piața Tiananmen. Dar, dincolo de simbolismul istoric, evenimentul devine scena unei demonstrații de forță geopolitice. Agenția Xinhua a confirmat participarea liderilor din 26 de state, iar primii doi numiți în comunicatul oficial sunt Vladimir Putin și Kim Jong Un.
Istoria ca armă de legitimare
Pentru Beijing, comemorarea nu este doar despre trecut. Este despre rescrierea memoriei colective și plasarea Chinei în centrul unei „victorii civilizaționale” împotriva agresiunii externe. În timp ce în Occident al Doilea Război Mondial este amintit prin eliberarea Europei de nazism, în Asia accentul cade pe rezistența față de Japonia. Astfel, parada din Tiananmen are rolul de a arăta că Beijingul nu doar comemorează, ci revendică un statut de moștenitor legitim al victoriei globale.
Acest tip de discurs servește unui scop mai amplu: legitimează ambițiile Chinei de a se prezenta ca liderul moral și strategic al blocului multipolar, în opoziție cu „hegemonia occidentală”.
Mesajul prezenței lui Putin
Prezența lui Vladimir Putin, primul pe lista Xinhua, nu este întâmplătoare. Rusia, izolată de sancțiunile occidentale și prinsă într-un război prelungit în Ucraina, are nevoie să arate că nu este singură. Beijingul îi oferă exact asta: o scenă globală, alături de China și de alți lideri non-occidentali.
Este și o revenire simbolică. În 2015, la 70 de ani de la sfârșitul războiului, Putin a fost acolo, iar imaginea lui pe tribuna din Tiananmen, alături de Xi Jinping, a devenit un reper al apropierii sino-ruse. Acum, la 80 de ani, contextul este și mai încărcat: Rusia și China nu doar comemorează, ci transmit un mesaj clar către Washington și Bruxelles – alianța lor nu este de conjunctură, ci de durată.
Kim Jong Un, al doilea invitat
Menționarea lui Kim Jong Un imediat după Putin este încă un semnal puternic. Coreea de Nord, deși izolată economic și militar, devine parte din tabloul „frontului comun” împotriva Vestului. Dacă în 2015 era privită ca un stat paria, acum este prezentată oficial de China drept partener de prim-plan.
Această schimbare reflectă nu doar apropierea Beijing–Phenian, ci și o consolidare a relațiilor trilaterale cu Rusia. De altfel, transferurile de armament nord-coreean către Moscova și sprijinul diplomatic reciproc au creat deja o axă vizibilă.
Absenţele occidentale
Contrastul este evident: marile puteri occidentale lipsesc. Nici SUA, nici Franța, nici Germania, nici Marea Britanie nu vor fi reprezentate la nivel înalt. Singura excepție notabilă: premierul Slovaciei, Robert Fico, care confirmă o orientare mai puțin aliniată Bruxellesului.
Această „masă de absențe” accentuează polarizarea globală. În loc de comemorare universală, avem două narațiuni: una occidentală, alta sino-rusă.
Un „bloc multipolar” la vedere
Ceea ce se conturează la Beijing este mai mult decât o paradă: este o vitrină pentru ordinea multipolară. China folosește aniversarea unui război trecut pentru a arăta lumea viitorului – una în care SUA nu mai pot dicta singure regulile, iar alianțele alternative se afișează cu ostentație.
Participarea lui Putin și Kim Jong Un are rolul de a sublinia că, în fața presiunilor occidentale, se nasc noi solidarități. Este o logică de defiance, dar și de legitimitate reciprocă: „dacă suntem aici, înseamnă că existăm, că rezistăm, că vom învinge”.
Concluzie: trecutul ca pretext pentru prezent
Editorial vorbind, parada de la Beijing nu mai este despre 1945, ci despre 2025. Despre o lume împărțită între două blocuri: cel occidental, fragilizat și ezitant, și cel sino-rus, care folosește simboluri, alianțe și memoria colectivă pentru a se consolida.
Putin și Kim Jong Un pe tribuna din Tiananmen, la invitația lui Xi Jinping, sunt mai mult decât o imagine festivă: sunt emblema unei noi ordini internaționale.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
