Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a împlinit 41 de ani. Dar în loc de felicitări, a publicat un manifest sumbru. Nu despre succes, ci despre eșecul unei generaţii – aceea care a primit Internetul liber și l-a transformat în cel mai sofisticat mecanism de control din istorie.
Un mesaj care sună ca o scrisoare de adio
„I’m turning 41, but I don’t feel like celebrating.”
Cu această frază începe mesajul publicat de Durov pe canalul său oficial, unde are peste 900.000 de abonați. Nu e un simplu status de zi de naștere. E un testament digital — o confesiune amară despre trădarea idealului care l-a făcut, cândva, simbolul libertății online.
El scrie că generația sa este „pe cale să rămână fără timp” pentru a salva Internetul liber creat de „părinții noștri”. Și descrie, punctual, transformarea rețelei globale din spațiu al ideilor în instrument al supravegherii: digital ID în Marea Britanie, verificare de vârstă în Australia, scanarea mesajelor private în Uniunea Europeană.
„O lume întunecată și distopică se apropie în timp ce noi dormim”, notează Durov, acuzând că guvernele „libere” adoptă exact aceleași reflexe pe care altădată le condamnau.
Arestarea din Franța, momentul de ruptură
Tonul manifestului nu e întâmplător. În august, Durov a fost reținut la Paris și eliberat după câteva ore, sub acuzația de „necooperare” cu autoritățile franceze în anchete legate de traficul de droguri și fraude comise pe Telegram.
Incidentul a stârnit reacții internaționale — de la libertarieni, care au văzut în el o demonstrație a noului autoritarism occidental, până la analiști care au observat că arestarea a fost o avertizare simbolică pentru orice platformă care refuză să se supună controlului statal.
De atunci, Durov a vorbit rar. Dar textul de ieri pare o consecință directă: un amestec de resemnare și revoltă. Un apel tardiv, dar lucid, împotriva lumii care își îngrădește propria libertate în numele „siguranței”.
Europa care uită ce înseamnă libertatea
Ceea ce Durov descrie nu e ficțiune. E Europa anului 2025 — continentul care a inventat libertatea modernă, dar care o demolează bucată cu bucată în numele „protecției cetățeanului”.
În Marea Britanie, „Online Safety Act” permite autorităților să forțeze platformele să scaneze conversațiile criptate. Pretextul oficial: protejarea minorilor și combaterea abuzurilor. Realitatea: un pas decisiv spre dispariția intimității digitale.
În Franța, statul a mers și mai departe. Procurorii au deschis anchete împotriva dezvoltatorilor de aplicații care refuză să ofere acces la datele utilizatorilor. Pavel Durov însuși a fost arestat temporar în august, acuzat că nu „cooperează” cu autoritățile franceze.
În Germania, zeci de jurnaliști, activiști și cetățeni obișnuiți au fost condamnați pentru „discurs instigator la ură” — o noțiune care a devenit elastică, suficient de vagă încât să includă orice critică la adresa guvernului.
Dar cel mai periculos proiect european este cel care trece aproape neobservat: Chat Control, inițiativa Comisiei Europene care ar permite scanarea automată a tuturor mesajelor private — indiferent dacă există suspiciuni sau nu. Propunerea este promovată sub pretextul „protejării copiilor”, dar în esență instituie o supraveghere totală a comunicațiilor: niciun mesaj, niciun fișier, nicio imagine nu ar mai fi cu adevărat privată.
Unii o numesc deja „PRISM-ul european”, o trimitere directă la programul american de interceptare dezvăluit de Edward Snowden. Diferența este că acum Europa normalizează ceea ce altădată condamna: accesul statului la viața privată a fiecărui cetățean.
Iar tăcerea populației e poate cel mai tulburător aspect. Nu mai e nevoie de cenzură brutală; e suficientă oboseala civică. Cetățenii acceptă, pentru „siguranță”, exact mecanismele care îi transformă în subiecți monitorizați.
Așa cum scria Durov, libertatea nu moare prin revoluții, ci prin consimțământ lent și inconștient. Europa nu mai e continentul care a inspirat lumea, ci laboratorul perfect al unui viitor controlat algoritmic.
O generație care se stinge în tăcere
„Ne-au făcut să credem că misiunea generației noastre este să distrugem tot ce au lăsat părinții noștri: tradiția, piața liberă, suveranitatea, libertatea de exprimare.”
Aceasta e poate cea mai puternică frază din textul lui Durov. Și cea mai sinceră. Pentru că sintetizează exact ruptura morală a prezentului: o civilizație care și-a pierdut reperele, înlocuind libertatea cu confortul și gândirea cu algoritmul.
Manifestul lui Durov nu este doar o lamentație personală, ci și un avertisment. Internetul liber pe care îl credeam etern se poate sfârși în timpul vieții noastre. Nu prin cenzură brutală, ci prin acceptare pasivă.
Concluzie
Într-o lume în care majoritatea celebrează aparența, Durov a ales să marcheze ziua de naștere printr-un gest radical: să nu celebreze deloc.
Și poate că asta e, de fapt, forma supremă de luciditate. Pentru că, la 41 de ani, omul care a creat Telegram nu mai vorbește despre aplicații — ci despre supraviețuirea libertății însăși.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
