Yurii Kasyanov, ofițer ucrainean, acuză: „Unii fac bani pe război”. Critica sa vizează cercuri apropiate puterii care ar fi blocat producția de rachete și drone la scară industrială pentru a profita de fondurile de război. Declarația, făcută în direct la maratonul național de știri, reaprinde întrebările despre transparența contractelor și despre profiturile uriașe ale companiilor de apărare precum Fire Point, care a raportat în 2024 un profit net de peste 600 milioane UAH (≈12,4 milioane euro).
„Da, din păcate, nu avem producție de rachete și drone de mare rază la scară industrială. Motivul? Anumite cercuri apropiate de putere au decis să facă bani serioși pe noile tehnologii și, practic, din război”, a scris ofițerul ucrainean Yurii Kasyanov într-un interviu acordat canalului ucrainean de ştiri Espresso TV. Declarația sa, venită din interiorul armatei, a stârnit un val de reacții, reaprinzând dezbaterea despre transparența cheltuirii fondurilor alocate apărării și despre cine profită de contractele militare în plin conflict cu Rusia.
Fire Point – de la startup obscur la gigant al apărării
Fire Point LLC (cod EDRPOU 43913999), fondată în 2021, a devenit rapid un nume-cheie în industria de apărare ucraineană. Compania produce dronele FP-1 și FP-2, folosite extensiv pe front, și racheta lansată de la sol FP-5 „Flamingo”, echipată cu un motor turbofan (similar AI-25TL), capabilă să lovească ținte strategice la distanțe mari. În 2024, Fire Point a raportat o cifră de afaceri de peste 13,2 miliarde UAH (~320 milioane USD), doar din vânzarea a ~2.000 de drone FP-1 la ~55.000 USD/bucată, reprezentând aproape o treime din bugetul total al Ministerului Apărării pentru drone (43 miliarde UAH), conform OpenDataBot.
Profitul net al companiei a atins 600,5 milioane UAH, o ascensiune fulminantă pentru o firmă care, în 2023, avea doar 18 angajați și vânzări de ~4 milioane USD. Astăzi, Fire Point are peste 2.200 de angajați și planuri ambițioase de expansiune.
Producția rachetei FP-5 „Flamingo” a accelerat semnificativ în 2025. Dacă în august se produceau ~30 de unități/lună, în septembrie s-a ajuns la peste 50, cu ținta de șapte rachete pe zi până la finalul anului, conform Defense Express. Testele oficiale, confirmate de președintele Zelenski pe 20 august 2025, au marcat startul producției seriale, iar prezentarea dronei FP-2 la salonul militar MSPO din Polonia a atras atenția presei internaționale. Publicații precum Janes au descris capacitatea Ucrainei de a lovi ținte adânc în teritoriul rus drept o „schimbare de paradigmă” în războiul modern, Fire Point fiind un pilon central al acestei transformări.
Totuși, ascensiunea rapidă a companiei ridică întrebări. Cum a reușit o firmă înființată recent să domine un sector atât de competitiv? Și ce rol joacă conexiunile politice în succesul său?
Ancheta NABU și umbrele corupției
Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a lansat o anchetă asupra contractelor Fire Point, concentrându-se pe posibile supraevaluări ale prețurilor componentelor și pe volumele de livrări, potrivit Kyiv Independent. NABU a clarificat că nu investighează racheta „Flamingo” ca produs, ci procesul de achiziții – o distincție importantă, dar care nu risipește suspiciunile privind transparența. Surse din cadrul anchetei, citate de OCCRP, indică prețuri umflate pentru componente și livrări incomplete, ceea ce ar fi permis profituri uriașe pe fondul urgenței războiului.
Un element central al controversei este presupusa legătură dintre Fire Point și Tymur Mindich, un fost partener de afaceri al lui Volodimir Zelenski din perioada Kvartal-95. Mindich, menționat în Pandora Papers pentru implicarea sa într-o rețea de offshore-uri conectate la Zelenski în 2012, ar fi beneficiarul final al companiei, potrivit surselor neoficiale. Deși registrele publice nu confirmă această legătură, Fire Point a negat vehement acuzațiile, calificându-le drept „bârfe ale competitorilor”. Totuși, Kyiv Independent a raportat că jurnaliștii care investighează compania au primit amenințări din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU), ceea ce amplifică percepția de opacitate.
Banii contribuabililor și „modelul danez”
Când un ofițer ucrainean acuză se pune în lumină o problemă mai largă: cum echilibrează Ucraina nevoia urgentă de armament cu transparența în gestionarea fondurilor publice și a ajutorului extern? O parte semnificativă a contractelor Fire Point este finanțată prin sprijinul financiar al UE și SUA, inclusiv din banii contribuabililor din țări ca România. De exemplu, „modelul danez” – un fond de 1 miliard EUR lansat de Danemarca în 2024 pentru a finanța direct producătorii ucraineni de armament – a direcționat sume consistente către companii precum Fire Point, conform CEPA. Acest model, replicat parțial de alte state UE, permite Ucrainei să accelereze producția, dar ridică întrebări despre supravegherea fondurilor.
Dacă acuzațiile de supraevaluare sau conflicte de interese se confirmă, încrederea donatorilor internaționali ar putea fi serios afectată. Pentru contribuabilii europeni, inclusiv români, care susțin financiar efortul de război al Ucrainei, lipsa de transparență devine o problemă personală. România, care a alocat peste 1,3 miliarde EUR în asistență militară pentru Kiev din 2022 până în prezent, are un interes direct în clarificarea acestor suspiciuni.
Reacții publice și implicații geopolitice
Cazul Fire Point a generat dezbateri aprinse pe rețelele sociale din Ucraina și nu numai. Pe Telegram și X, utilizatorii au distribuit masiv postarea lui Kasyanov, mulți exprimând frustrare față de „îmbogățirea pe război” în timp ce soldații duc lipsă de echipamente esențiale. Alții, însă, apără Fire Point, argumentând că succesul companiei este vital pentru supraviețuirea Ucrainei în fața Rusiei. „Fără drone și rachete ca Flamingo, am fi pierdut Harkovul”, a scris un utilizator pe X, reflectând diviziunea opiniilor.
Pe plan geopolitic, scandalul riscă să complice relațiile Kievului cu partenerii occidentali. Statele Unite, care au alocat peste 100 miliarde USD în ajutor militar, au cerut în repetate rânduri Ucrainei să intensifice lupta împotriva corupției. Uniunea Europeană, la rândul său, condiționează o parte din asistența financiară de reforme în transparență. Dacă NABU confirmă neregulile, Fire Point ar putea deveni un simbol al provocărilor Ucrainei în a balansa prioritățile militare cu responsabilitatea fiscală.
Întrebarea de fond: cine verifică banii?
Cazul Fire Point nu este doar despre drone și rachete, ci despre cum războiul poate deveni, pentru unii, o afacere extrem de profitabilă. Ascensiunea companiei – de la un startup obscur la un gigant al apărării – este impresionantă, dar umbrele corupției și conexiunile cu cercul lui Zelenski ridică semne de întrebare. În timp ce NABU continuă ancheta, Kievul are responsabilitatea să demonstreze că industria de apărare servește victoria pe front, nu îmbogățirea unui cerc restrâns de privilegiați.
Suspiciunile legate de Fire Point scot la iveală o dilemă profundă: poate Ucraina să-și construiască o industrie de apărare robustă fără a sacrifica transparența? Pentru contribuabilii din România și alte țări donatoare, răspunsul la această întrebare devine o chestiune de încredere. Pe măsură ce războiul continuă, fiecare dolar sau euro cheltuit trebuie să servească apărarea Ucrainei – nu profiturile personale.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
