Microsoft, compania care rulează pe miliarde de calculatoare din lume, a confirmat că a dezactivat o parte din serviciile sale pentru Ministerul israelian al Apărării, după ce o anchetă jurnalistică a scos la iveală ceva greu de imaginat: infrastructura cloud Microsoft Azure a gigantului american a fost folosită pentru a intercepta și stoca masiv convorbirile palestinienilor din Gaza și Cisiordania. Pentru milioane de oameni, asta înseamnă că fiecare apel, fiecare discuție privată putea ajunge într-un dosar de război.
Cum s-a aflat totul
Pe 6 august 2025, The Guardian, alături de publicațiile israeliene +972 și Local Call, a publicat o investigație explozivă. În centrul ei: Unitatea 8200, agenția de intelligence a armatei israeliene – echivalentul unei combinații între NSA și un centru militar de comandă. Surse din interior, care au cerut să rămână anonime, au dezvăluit că în 2021 această unitate a încheiat un acord direct cu CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, pentru a folosi Azure, platforma globală de cloud a companiei.
Ce înseamnă asta în practică? Azure înseamnă servere uriașe, răspândite pe tot globul, unde se pot stoca și procesa date la scară industrială. Folosind această infrastructură, Unitatea 8200 ar fi construit un sistem care captează și salvează milioane de apeluri telefonice zilnic de la palestinieni. Sursele spun că sistemul era capabil să proceseze „până la un milion de apeluri pe oră” – practic, să creeze o bază de date sonoră a unei întregi populații.
Microsoft Azure – de la interceptare la țintire
Aici povestea devine și mai gravă. Dar să explicăm pas cu pas, ca să înțelegem cum un serviciu „obișnuit” ca Azure – gândit inițial pentru companii care stochează poze sau emailuri – a ajuns să fie folosit ca instrument de război. Imaginează-ți Azure ca pe un „hard disk uriaș în nor”: servere gigantice, răspândite în centre de date din toată lumea (inclusiv Europa), care pot stoca cantități imense de date fără limită, la viteze fulgerătoare. Nu e un computer local, ci o rețea globală unde datele tale (sau, în cazul ăsta, apelurile telefonice) sunt trimise, salvate și analizate automat, ca pe un Google Drive la scară industrială, dar cu putere de calcul de mii de ori mai mare.
Conform surselor din Unitatea 8200 (agenția de spionaj a armatei israeliene), totul a început în 2022, după acordul din 2021 cu Microsoft. Operatorii au interceptat apeluri telefonice din Gaza și Cisiordania – nu doar câteva, ci milioane zilnic, prin rețele mobile și sateliți. Fără Azure, aceste date ar fi fost imposibil de gestionat: un apel durează minute întregi, iar salvarea lor manuală ar fi ca să înregistrezi manual ore întregi de conversații pe un CD vechi.
Dar cu Azure, sistemul putea procesa „până la un milion de apeluri pe oră” – adică, să captureze, să salveze și să le organizeze automat într-o bază de date uriașă, stocată pe servere din Olanda sau Irlanda. Apoi, folosind tool-uri AI integrate în Azure (cum ar fi algoritmi care „ascultă” conversațiile și le transcriu în text), operatorii scanează rapid conținutul: cine vorbește, unde se află, ce planuri au.
Aceste date nu erau colectate doar „pentru securitate”, ci erau folosite direct pentru planificarea atacurilor. Trei foști membri ai Unității 8200 au declarat pentru The Guardian că, înainte de o lovitură aeriană într-o zonă dens populată, ei scanează în timp real apelurile din jur – ca să vadă dacă ținta e singură sau cu copii, de exemplu. E ca și cum ai folosi un motor de căutare pentru a găsi „convorbiri suspecte” în timp real, bazat pe cuvinte cheie sau locații, totul alimentat de puterea de calcul a Azure.
Această dezvăluire a fost legată direct de campania din Gaza, în care peste 80.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Dacă datele din cloud au fost folosite pentru aceste operațiuni, Microsoft a fost – chiar și indirect – parte a unei mașinării de război, transformând un serviciu „neutru” într-un instrument de țintire precisă.
Reacția Microsoft: de la negare la recunoaștere
Inițial, Microsoft a negat. În mai 2025, compania a declarat că „nu există dovezi” că serviciile sale au fost folosite pentru a vătăma persoane. Însă presiunea publică a crescut: ONG-uri pentru drepturile omului, presa internațională și chiar angajați Microsoft au cerut clarificări. În august, după publicarea anchetei, compania a deschis o investigație internă.
Pe 25 septembrie, Brad Smith, vicepreședinte și președinte Microsoft, a recunoscut că ancheta „a confirmat o parte din acuzațiile presei”. Compania a dezactivat o serie de servicii pentru o unitate a Ministerului israelian al Apărării – fără să spună care – dar a anunțat că va continua colaborarea cu Israelul pe zona de securitate cibernetică.
Etica marilor companii tech
Cazul Azure–Unitatea 8200 nu este singular. În ultimii ani, Google și Amazon au fost criticate pentru Project Nimbus, un contract de miliarde de dolari prin care au furnizat infrastructură cloud guvernului israelian. În SUA, Pentagonul a folosit servicii similare pentru proiecte de AI care asistă la identificarea țintelor.
Întrebarea nu mai este dacă marile platforme sunt folosite în războaie – ci cât de mult și cât de transparent. Cloud-ul nu mai este doar o zonă neutră unde îți ții pozele și emailurile: a devenit parte din infrastructura militară globală. Iar atunci când această infrastructură este folosită pentru supraveghere în masă a unei populații ocupate, vorbim despre o încălcare frontală a drepturilor omului.
Implicațiile pentru Europa și România
Poate părea o poveste îndepărtată, dar serverele Azure folosite în acest caz se află în Olanda și Irlanda, deci pe teritoriul UE. Asta ridică probleme serioase legate de GDPR, care protejează datele cetățenilor europeni și impune reguli stricte pentru transferul de date către state terțe. Dacă datele palestinienilor au fost procesate în UE, Uniunea are nu doar o responsabilitate morală, ci și juridică de a investigate.
Pentru România, unde Microsoft este un partener-cheie în digitalizarea administrației publice, întrebarea devine presantă: ce garanții există că datele românilor nu pot fi utilizate în moduri similare?
Un exemplu concret este proiectul cărților de identitate electronice (CEI), lansat recent prin PNRR, care stochează date biometrice – amprente, imagini faciale și semnături electronice – pe cipuri securizate, cu ținta de 3,5 milioane de documente gratuite. Aceste date, esențiale pentru identitatea digitală, sunt gestionate de structuri speciale naționale, cum ar fi STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), care oferă certificare digitală și infrastructură sigură.
Totuși, chiar dacă nu implică direct servicii precum Azure, nicio structură nu este infailibilă la atacuri cibernetice – istoricul breșelor globale arată că date sensibile pot fi compromise, ridicând riscuri similare de supraveghere sau abuz. Într-o eră în care identitatea digitală devine poarta către servicii publice, protecția acestor date este o miză critică.
Lecția pe care Microsoft încă nu o învață
Microsoft a făcut un pas important prin suspendarea unor servicii, dar a evitat să rupă relația cu Ministerul Apărării israelian. Este un gest de PR sau un început de schimbare reală?
Cazul acesta arată că, în era cloud, războaiele nu se mai duc doar cu drone și rachete, ci și cu servere și algoritmi. Marile companii de tehnologie au ajuns actori geopolitici, cu puterea de a salva sau de a condamna vieți. Întrebarea este: vor alege să fie neutre sau să devină părți ale conflictului?
Pentru publicul din România, această poveste este un semnal de alarmă: protecția datelor nu este doar o problemă de „cookies” și reclame online. Este despre viață și moarte, despre cine controlează infrastructura pe care se bazează guvernele și armatele.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
