7 iulie 2025 – Un seism social și politic – Israel recrutează 54.000 tineri ultraortodocşi.
Autoritățile din Israel au anunțat că vor trimite ordine de recrutare către 54.000 de studenți ultraortodocși (numiți Haredim), în urma unei decizii istorice a Curții Supreme. Este pentru prima dată când statul israelian pune capăt oficial scutirii tradiționale de la serviciul militar acordate acestor grupuri religioase.
Ce s-a decis?
La sfârșitul lunii iunie 2024, Curtea Supremă a Israelului a decis că excepțiile militare acordate de zeci de ani bărbaților ultraortodocși sunt ilegale și încalcă principiul egalității între cetățeni. În consecință, Guvernul a fost obligat să înceapă recrutarea în masă a acestora.
Pe 6 iulie 2025, o declarație a purtătorului de cuvânt al armatei a confirmat ordinele de recrutare , respectiv a confirmat oficial că:
- 54.000 de tineri ultraortodocși vor primi ordine de recrutare.
- Sunt pregătite locuri speciale în închisoare pentru cei care refuză încorporarea.
- Va fi înființată o unitate specială de poliție pentru a identifica și reține persoanele care refuză recrutarea.
Declaraţia a venit exact în momentul în care presa din Israel a relatat eforturile legislative ale două partide ultraortodoxe din coaliția premierului Benjamin Netanyahu de a ajunge la un compromis.
Cine sunt bărbaţii Haredi și de ce erau exceptați?
Comunitatea ultraortodoxă (Haredi) formează aproximativ 15% din populația Israelului, dar are o rată de creștere demografică ridicată. Acești evrei practicanți trăiesc adesea în comunități închise, urmează regulile stricte ale legii religioase și se dedică studiului textelor sacre (Tora și Talmud).
Timp de decenii, bărbaţii Haredi au fost exceptați de la serviciul militar, în baza unui compromis istoric din 1948: rabinii au argumentat că „studiul religios este un serviciu național” și că rolul lor este de a menține identitatea spirituală a națiunii. În timp, însă, această excepție a devenit un subiect de profundă inechitate percepută.
De ce Israel recrutează 54.000 tineri ultraortodocşi acum?
- Războiul din Gaza și mobilizarea masivă a rezerviștilor au dus la o criză de efective în Israel.
- Armata are nevoie de zeci de mii de recruți suplimentari.
- Societatea laică cere de ani buni sfârșitul privilegiilor religioase, iar presiunea publică a devenit imposibil de ignorat.
- Curtea Supremă, într-o decizie unanimă, a considerat că scutirile „încalcă dreptul la egalitate al celor care își riscă viața”.
Reacții: explozie politică iminentă?
Coaliția de guvernare a lui Benjamin Netanyahu depinde în mod direct de partidele religioase ultraortodoxe. Liderii Haredi au reacționat cu furie:
„Este o prigoană împotriva celor care se roagă pentru Israel”, a declarat ministrul de Interne, membru Shas.
Netanyahu se află într-o poziție imposibilă: dacă aplică decizia Curții, pierde sprijinul Haredim și își riscă guvernul. Dacă o ignoră, încalcă statul de drept și riscă o criză constituțională.
Riscuri sociale: proteste, radicalizare, haos?
Comunitatea Haredi a anunțat deja că va refuza colectiv recrutarea, pe motiv că „legea lui Dumnezeu este mai presus de legea omului”. Sunt posibile:
- Proteste de stradă, inclusiv blocarea traficului și ciocniri cu poliția.
- Boicoturi ale alegerilor, dacă se forțează implementarea măsurii.
- Izolare socială și accentuarea radicalismului în rândul comunităților religioase.
Totodată, în Israelul laic, reacția este exact opusă: decizia este percepută ca un gest de reechilibrare morală, o formă de „dreptate istorică” pentru cei care servesc și mor în armată.
Ce urmează?
- Primele ordine de recrutare vor fi trimise în luna august.
- Va începe procesul de verificare și apeluri individuale – o operațiune logistică fără precedent.
- Guvernul are la dispoziție câteva săptămâni să decidă dacă va adopta o legislație specială de amânare, derogare sau ajustare a deciziei Curții.
- Este posibil ca Netanyahu să declanșeze alegeri anticipate dacă presiunea devine insuportabilă.
O decizie internă cu ecouri externe: rivalitatea cu Turcia se adâncește
Într-un context regional tot mai volatil, decizia de recrutare masivă a ultraortodocșilor nu poate fi separată de repoziționarea militară mai amplă a Israelului. Nu este vorba doar despre o reformă socială internă, ci despre pregătirea unei armate mai largi, mai disciplinate, în fața amenințărilor externe crescânde.
În ultimele luni, relațiile dintre Israel și Turcia s-au tensionat accentuat, în special pe fondul:
- susținerii fățișe a Turciei pentru Hamas,
- acțiunilor militare israeliene asupra facilităților cu legături turcești din Siria,
- și poziționării divergente față de conflictul din Gaza.
Israelul pare să se pregătească pentru o escaladare regională pe mai multe fronturi – iar întărirea corpului militar prin cooptarea tinerilor Haredi se înscrie în această strategie.
În acest sens, măsura internă este și un mesaj extern: statul nu mai face compromisuri nici în interior, nici în afară. Cu o armată mai mare și o societate tot mai mobilizată, Israelul se poziționează ferm nu doar împotriva Hamas sau Iranului, ci și în fața unei Turcii care joacă tot mai agresiv în Orientul Mijlociu.
🔚 Concluzie
Israelul se află la o răscruce istorică: între statutul de stat religios sau stat democratic de drept, între tradiție și echitate, între coaliții politice și realități militare.
Această decizie aparent administrativă – trimiterea unor ordine de recrutare – poate declanșa cea mai profundă criză socială și constituțională a statului evreu din ultimele două decenii.
