Decizia CCR: Declarațiile de Avere Ascunse sub Preș de Marian Enache și Compania

Curtea Constituțională, sub bagheta lui Marian Enache, a decis că declarațiile de avere nu mai trebuie să includă bunurile soților și copiilor și, colac peste pupăză, nu vor mai fi publice. O lovitură dată transparenței sau o favoare pentru corupți? Hai să deslușim ce s-a întâmplat și de ce Enache pare să joace, din nou, pentru „partea întunecată” a lucrurilor.

Ce s-a întâmplat, mai exact?

Pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României (CCR), condusă de Marian Enache, a dat o decizie care a stârnit un val de controverse: mai multe prevederi din Legea nr. 176/2010, care reglementează integritatea demnitarilor și funcționarilor publici, sunt neconstituționale. Ce înseamnă asta pentru muritorii de rând? Simplu: averile aleșilor noștri nu vor mai fi la vedere, iar soții și copiii lor pot ține ascunse case, mașini sau conturi bancare fără ca noi să știm vreodată.

Mai exact, CCR a decis că:

• Declarațiile de avere nu mai includ familia: Bunurile, veniturile și datoriile soților și ale copiilor majori aflați în întreținere nu mai trebuie declarate.
• Stop publicării online: Declarațiile de avere și de interese nu vor mai apărea pe site-urile instituțiilor publice sau ale Agenției Naționale de Integritate (ANI).
• Doar ANI le vede: Declarațiile vor fi depuse în continuare la ANI, dar vor rămâne sub cheie, departe de ochii presei și ai cetățenilor.

Decizia e bătută în cuie – e definitivă și obligatorie, conform Constituției. Nu afectează declarațiile depuse înainte de publicarea în Monitorul Oficial, dar de acum înainte, transparența ia o pauză lungă.

De ce a decis CCR așa ceva?

Să intrăm în miezul problemei, dar fără să ne pierdem în jargon juridic. CCR a zis că Legea nr. 176/2010 are două mari probleme:

1. Bunurile familiei – o povară ilegală: Articolul 3 alin. (2) din lege obliga demnitarii să declare ce au soții și copiii majori. CCR spune că asta încalcă principiul legalității (art. 1 alin. (5) din Constituție). De ce? Pentru că o declarație pe proprie răspundere te poate băga în pușcărie dacă minți. Cum să fii tras la răspundere pentru ce deține nevasta sau copilul, dacă tu nu ai acces direct la informațiile alea? Mai ales că, după Codul Civil, soții pot avea regimuri separate de proprietate, iar un demnitar nu știe mereu ce are partenerul. Sună logic, nu? Dar hai să fim serioși: câți demnitari au fost pedepsiți pentru că soția a uitat să declare un apartament? Prevederea asta era menită să prindă șmecherii care ascund averi pe numele familiei. Acum, datorită CCR, e mai ușor să-ți treci vila pe numele soacrei și să scapi basma curată.
2. Publicarea online – o „crimă” împotriva vieții private: Articolele 6 alin. (1) lit. d) și 12 alin. (6) din lege spuneau că declarațiile trebuie publicate pe site-urile instituțiilor și ANI. CCR a invocat dreptul la viață privată (art. 26 din Constituție) și standardele europene, zicând că publicarea e o ingerință disproporționată. Au făcut un „test de proporționalitate” și au decis că scopul legii – prevenirea corupției – poate fi atins doar cu depunerea declarațiilor la ANI, fără ca ele să fie la vedere. Frumos spus, dar să traducem: fără publicare, nimeni nu mai poate verifica ce face un primar sau un ministru cu banii. ANI rămâne singurul „gardian”, dar fără ochii presei și ai ONG-urilor, cine garantează că vor face treabă? E ca și cum ai lăsa vulpea să păzească găinile.

Marian Enache: Cavalerul „părții întunecate”?

Și aici intră în scenă Marian Enache, președintele CCR, omul care pare să aibă o pasiune pentru decizii care ridică sprâncene. Fost deputat FSN, PDSR și PSD, consilier al lui Ion Iliescu și ambasador în Moldova, Enache are un CV lung și o avere pe măsură: terenuri în Prahova și Ilfov, apartamente în Iași, conturi bancare de aproape 200.000 de euro și o pensie grasă, la care se adaugă zvonuri despre o primă de pensionare consistentă. Oare e doar o coincidență că șeful CCR, cu o avere de invidiat, susține o decizie care ascunde averile altor demnitari? Să fim serioși, miroase a interes personal de la o poștă!

Ca raportor al acestui dosar, Enache a avut un rol central în fundamentarea deciziei. Nu e prima dată când e acuzat că trage sfori pentru elita politică. Amintim doar anularea candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențiale, o decizie care a stârnit critici din partea presei și ONG-urilor, care au spus că CCR a depășit limitele Constituției. Acum, Enache pare să fi pus umărul la un cadou nesperat pentru corupți: mai puțină transparență, mai multe șanse să ascunzi banii.

De ce e decizia asta un dezastru pentru transparență?

Hai să o spunem pe șleau: această decizie e un vis devenit realitate pentru cei cu musca pe căciulă. Iată de ce:

• Fără ochi publici, corupția înflorește: Până acum, declarațiile publice de avere au fost arma secretă a jurnaliștilor și ONG-urilor. Cazuri ca Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Elena Udrea au ieșit la iveală tocmai pentru că averile lor erau la vedere. Fără publicare, cine va mai observa că un primar dintr-un sat uitat și-a luat vilă de un milion de euro? ANI? Poate, dar fără presiune publică, eficiența lor scade.
• Familia, scut pentru averi dubioase: Excluderea soților și copiilor din declarații e ca și cum ai spune: „Pune banii pe numele nevestei, că nu te întreabă nimeni!” Mulți demnitari au folosit membrii familiei pentru a masca averi obținute ilegal. Acum, această practică va fi mai greu de prins.
• România, în contratimp cu Europa: CCR invocă standardele europene, dar uită că țări ca Franța, Suedia sau Germania publică declarațiile de avere pentru a preveni corupția. România face un pas înapoi, în timp ce restul Europei merge spre mai multă transparență.

Ce putem face acum?

Decizia CCR e definitivă, dar lupta nu s-a terminat. Parlamentul are 45 de zile să modifice Legea nr. 176/2010 pentru a respecta Constituția. Cetățenii, presa și societatea civilă pot cere:

• Legi noi, mai inteligente: Parlamentul ar putea găsi soluții, cum ar fi publicarea parțială a declarațiilor (fără date sensibile) sau mecanisme mai stricte de verificare de către ANI.
• Transparență de la ANI: Dacă declarațiile nu sunt publice, ANI trebuie să publice rapoarte detaliate despre ce verifică și ce găsește.
• Presiune publică: Scrieți, comentați, cereți explicații! De ce Enache și CCR protejează mai degrabă demnitarii decât cetățenii?

Concluzie: Enache a tras cortina peste transparență

Sub conducerea lui Marian Enache, CCR a dat o lovitură grea transparenței și luptei împotriva corupției. Ascunzând declarațiile de avere și protejând bunurile familiilor demnitarilor, Curtea pare să joace pentru o elită care preferă să țină banii la umbră. Enache, cu averea sa impresionantă și trecutul politic încărcat, nu inspiră deloc încredere că e de partea cetățenilor.

Ce părere ai? Crezi că această decizie va da frâu liber corupției sau e doar o protecție firească a vieții private? Spune-ne în comentarii pe stirioneste.ro și hai să dezbatem!