Criză diplomatică între Polonia și Ungaria, declanșată de o postare a ministrului polonez Radosław Sikorski, care a sugerat sabotarea conductei Druzhba.
27 octombrie 2025 – Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a reușit să transforme o veche alianță într-o criză diplomatică.
Într-un mesaj postat pe X, el a scris că este „mândru că o instanță poloneză a decis că sabotarea unui invadator nu este o crimă” și a adăugat, cu trimitere directă la Ungaria:
„Sper ca bravul tău compatriot, Major Magyar, să reușească în cele din urmă să dea jos conducta de petrol care alimentează mașina de război a lui Putin — și voi, ungurii, să primiți petrol prin Croația.”
Declarația se referă la conducta Druzhba, vechea arteră energetică a Europei Centrale, care aduce petrol rusesc spre Ungaria și Slovacia prin Ucraina. Conducta pe care Polonia o consideră „relicvă a dependenței de Moscova”, dar de care Budapesta depinde în continuare pentru aproape două treimi din consumul intern.
Cine este „Major Magyar”
Personajul invocat de Sikorski nu este un ofițer maghiar, ci un fost comandant ucrainean de drone, pe numele real Robert Brovdi, originar din Transcarpatia — regiune ucraineană cu o importantă minoritate maghiară.
Porecla „Magyar” („ungurul”) i-a fost dată chiar de camarazii săi, iar în 2023–2024 a devenit una dintre cele mai vizibile figuri din războiul dronelor, publicând constant imagini de pe front. A fost înlăturat din funcție după critici la adresa conducerii militare, dar a rămas simbolul unei Ucraine agresive și ultranaționaliste.
Prin urmare, când Sikorski scrie „bravul tău compatriot, Major Magyar”, el nu se adresează Kievului, ci ironizează Budapesta: sugerează că un ucrainean cu origini maghiare ar trebui să distrugă conducta care alimentează economia Ungariei.
Reacția Budapestei: „Cea mai joasă formă de isterie de război”
Răspunsul nu s-a lăsat așteptat. Premierul Viktor Orbán a acuzat Polonia că „a aruncat la gunoi prietenia noastră de o mie de ani”, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a descris afirmația lui Sikorski drept „cea mai joasă formă de isterie de război”.
Secretarul de stat Zoltán Kovács a mers și mai departe:
„Acesta este cel mai flagrant exemplu de beligeranță din partea unui stat membru UE. O astfel de declarație iresponsabilă pune în pericol securitatea energetică a Ungariei.”
Budapesta a subliniat că Druzhba este o infrastructură civilă esențială și că orice atac asupra acesteia ar constitui un act de terorism energetic, nu o „victorie împotriva Rusiei”.
Conducta care ține în viață economia Ungariei
Ramura sudică a conductei Druzhba — în traducere Prietenia — este una dintre ultimele rute prin care petrolul rusesc mai ajunge legal în Uniunea Europeană. Prin ea se alimentează rafinăriile MOL din Ungaria și Slovnaft din Slovacia.
În august, un atac cu drone asupra unei stații de pompare din Ucraina a întrerupt temporar fluxul spre Budapesta și Bratislava, provocând panică pe piețele regionale. Așadar, când Sikorski vorbește despre „distrugerea conductei”, Ungaria nu o poate lua ca pe o metaforă.
Din „Prietenie” în „Sabotaj”
Declarațiile ministrului polonez nu sunt simple vorbe: ele marchează ruptura finală dintre Varșovia și Budapesta, două capitale care, până recent, împărtășeau adesea poziții comune față de Bruxelles — de la migrație la politicile energetice.
Dar războiul din Ucraina le-a pus pe tabere opuse: Polonia e în prima linie a sprijinului militar pentru Kiev, în timp ce Ungaria rămâne printre puținii membri ai UE care cer o soluție negociată și mențin relații economice cu Rusia. Conducta Druzhba a devenit simbolul acestei falii — o linie de separație între Europa războiului și Europa care încă vrea pace.
Criza diplomatică între Polonia şi Ungaria – lecția pentru regiune
Când un ministru de externe al unui stat NATO îndeamnă public la sabotarea infrastructurii energetice a altui stat membru UE, e clar că Europa nu mai vorbește pe o singură voce.
Ce era odinioară o prietenie istorică între două popoare creștine s-a transformat într-un divorț geopolitic.
Într-un moment în care Washingtonul își redesenează alianțele, Moscova testează limitele, iar Bruxelles-ul pare prins între doctrine, Polonia și Ungaria devin imaginea fracturii care desparte astăzi continentul: o parte care împinge Europa spre confruntare, și alta care se agață de pragmatismul supraviețuirii.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
