Guvernul Bolojan: curajos cu poporul, obedient cu băncile şi multinaționalele

În fața unui deficit bugetar uriaș și a presiunilor UE, Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat cel mai amplu program de austeritate din ultimul deceniu. Sub pretextul „reformei fiscale” și al jaloanelor din PNRR, puterea a ales să crească TVA-ul, să înghețe pensii și salarii, să taie bursele elevilor și să plafoneze sporurile. Dar în același timp, a evitat cu grijă să atingă interesele companiilor cu profituri uriașe.

Redevențele la petrol și gaze au rămas în esență la nivelul din 2004. Marile multinaționale n-au fost deranjate. Evaziunea fiscală de peste 30 de miliarde de euro anual continuă nestingherită.

Guvernul a fost curajos cu cetățeanul de rând și obedient cu cei care contează la Bruxelles, Viena și Paris.

Statul încasează firimituri din propriile resurse

În 2023, România a încasat din redevențe petroliere sub 1,8 miliarde lei, deși Romgaz și OMV Petrom au raportat profituri cumulate de peste 7 miliarde lei. În 2024, contribuțiile totale ale celor doi giganți abia au atins 1,7–1,8 miliarde lei, deși Romgaz a avut cel mai mare profit din istoria sa – 3,22 miliarde lei.

Redevențele variază între 3,5% și 13,5%, în funcție de zăcământ. Regimul nu a fost modificat semnificativ nici după criza energetică din 2022. Doar o ajustare minimală, aplicabilă doar la noile concesiuni, a fost operată. Câștigul bugetar? Neglijabil: sub 150 milioane lei/an începând cu 2026.

Ce a făcut guvernul în schimb?

📈 Taxe mai mari pentru toți:

• TVA majorat la 21%, cota redusă la 11% (inclusiv pentru alimente procesate, apă, cazare).
• CASS de 10% pe pensiile peste 3.000 lei.
• Accize mai mari la combustibili, alcool, tutun.
• Impozitul pe dividende: va crește la 16% din 2026.

❄️ Austeritate pe verticală:

• Înghețarea pensiilor și salariilor în 2025.
• Reducerea sporurilor (ex: plafon 300 lei pentru condiții vătămătoare).
• Tăierea burselor pentru elevi și eliminarea stimulentelor.
• Normă didactică mărită în învățământ.
• Reorganizare parțială în administrație, fără desființarea agențiilor inutile.

Guvernul a spus: avem nevoie de 30 miliarde euro

Conform planului fiscal multianual, guvernul a declarat că pentru a reduce deficitul la 3% din PIB până în 2026, România are nevoie de o ajustare bugetară de ≈150 miliarde lei, adică ≈30 miliarde euro.

Și a ales să-i ia de la:

• cetățenii care plătesc TVA;
• pensionarii care nu mai primesc indexări;
• profesorii care muncesc mai mult pe același salariu;
• bugetarii de execuție, care pierd sporuri și concedii.

Dar exista altă cale: cele 10 miliarde euro ignorate anual

Guvernul ar fi putut construi un pachet alternativ, echitabil, format din:

🔁 Total posibil: 50–55 miliarde lei/an
✅ Adică exact cât ar fi fost nevoie, fără să tai din venitul cetățeanului de rând.

De ce n-au fost aplicate?

Pentru că ar fi însemnat să atingi:

• OMV Petrom (Austria),
• Carrefour și Engie (Franța),
• Lidl (Germania),
• Google, Meta, Amazon (SUA),
• grupuri bancare cu relații la Bruxelles și Frankfurt.

Adică exact rețelele care, în tăcere, dictează liniile fiscale ale UE și ale unui guvern român prea disciplinat ca să le contrazică.

Concluzie – austeritate doar pentru unii

Redevențele nu rezolvau singure criza. Dar refuzul lor spune totul.

Guvernul putea construi un plan fiscal inteligent, bazat pe responsabilitate, echitate și suveranitate economică. N-a făcut-o. A preferat varianta ușoară, dar nedreaptă: austeritate generalizată și protejarea intereselor mari.

Surpriza va fi alta – guvernul nu va obține „echilibru bugetar”, ci contracție economică internă. Adică exact opusul a ceea ce presupune consolidarea fiscală.

În loc să deranjeze Viena sau Bruxelles-ul, a sacrificat cetățenii care nu pot riposta.