8 octombrie 2025 – Ursula von der Leyen a prezentat în Parlamentul European planul „Readiness 2030” — o agendă de 800 miliarde de euro care marchează tranziția Uniunii Europene către un proiect militar integrat. În numele „războiului hibrid” cu Rusia, Comisia propune un zid al dronelor, investiții masive în industria de armament și o nouă strategie de „pace prin descurajare”.
„Se întâmplă ceva nou și periculos în cerurile noastre.”
„Nu este hărțuire aleatorie. Este o campanie coerentă și în escaladare pentru a ne testa hotărârea, a ne diviza Uniunea și a ne slăbi sprijinul pentru Ucraina.”
„Aceasta este război hibrid și trebuie să-l luăm foarte în serios.”
Așa și-a deschis Ursula von der Leyen discursul din plenul Parlamentului European, un amestec de retorică de criză și apel la „unitate” menit să legitimeze noul plan militar al Uniunii Europene: Readiness 2030.
În doar câteva minute, șefa Comisiei a reușit să transforme o serie de incidente aeriene neconfirmate într-o narativă de război continental.
Amenințarea invizibilă: „Ceva nou și periculos se întâmplă în cerurile noastre”
Von der Leyen descrie o Europă asediată de „avioane MiG care au încălcat spațiul aerian al Estoniei” și „drone care au zburat peste situri critice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania”.
„Zboruri au fost anulate, avioane de vânătoare ridicate de urgență, contramăsuri activate pentru a proteja cetățenii noștri”, a spus ea, pictând imaginea unei amenințări imediate și difuze.
Fără a cita vreo anchetă sau dovadă concretă, discursul transformă aceste evenimente disparate într-un „model îngrijorător de amenințări în creștere”, orchestrate pentru a „testa hotărârea” Uniunii.
Retorica e clară: Europa este atacată, doar că invizibil — în „zona gri”.
Inamicul predestinat: Rusia
După doar câteva paragrafe, Ursula livrează verdictul:
„Rusia vrea să semene diviziune. Noi trebuie să răspundem cu unitate.”
E o formulă clasică: identifici un dușman unic, atribui toate incidentele acestuia, apoi prezinți „unitatea europeană” drept soluție.
Este același mecanism care a precedat fiecare salt bugetar sau integrare forțată în istoria recentă a UE.
Astfel, fără nicio etapă de analiză, discursul stabilește că Europa se află deja într-un „război hibrid”, ceea ce justifică un răspuns pe măsură: bani, infrastructură și comandamente integrate sub umbrela Bruxelles-ului.
Miza reală a Readiness 2030: 800 miliarde euro până în 2030
Centrul de greutate al discursului este numeric, nu ideologic.
„Agenda Readiness 2030 va mobiliza până la 800 de miliarde de euro până în 2030.”
Aceasta nu e o cifră aruncată retoric — e cea mai mare alocare militară comună din istoria Uniunii Europene.
„Avem nevoie de un plan paneuropean precis, coordonat strâns cu NATO”, a adăugat von der Leyen, confirmând că „Readiness 2030” va fi sincronizat cu structurile de comandă ale Alianței, dar finanțat din bugetul UE.
Practic, Comisia creează o armată europeană de facto fără a o numi astfel.
Este momentul în care Bruxelles-ul își asumă rolul de actor militar autonom, sub pretextul apărării colective.
„Drone Wall” — zidul invizibil al noii Europe
Partea cea mai ambițioasă și controversată a planului este așa-numitul Drone Wall — un sistem continental de supraveghere și neutralizare a dronelor, conectat cu o rețea de comandamente și senzori distribuiți pe flancul estic.
„A trebuit să folosim avioane de generație nouă pentru a doborî drone ieftine, produse în masă. Asta nu e sustenabil. Avem nevoie de un sistem anti-drone accesibil, rapid și eficient.”
Acesta este raționamentul economic, dar și pretextul perfect pentru instalarea unei infrastructuri militare permanente pe teritoriul statelor membre.
„Drone Wall” va fi, după cum spune Ursula, „un scut pentru întreaga Uniune, inclusiv pentru flancul sudic”, capabil să intervină în „dezastre naturale, migrație instrumentalizată sau crimă organizată”.
Ceea ce pare un proiect defensiv devine, în fapt, o rețea de supraveghere militară generalizată.
România este menționată printre statele „afectate de survoluri”, deci va fi parte a acestui sistem — un laborator tehnologic și un nod de testare pentru „protecția spațiului estic”.
Ucraina — noul laborator militar al Europei
Ursula vorbește elogios despre cooperarea cu Kievul:
„Experții ucraineni împărtășesc expertiza de pe linia frontului pentru a ajuta statele membre să contracareze incursiunile dronelor. Aceasta este solidaritate în acțiune.”
Formularea e revelatoare: Uniunea Europeană se inspiră din războiul ucrainean pentru a-și construi propriul model militar.
Ucraina devine, astfel, câmpul de experimentare al doctrinei „Readiness”, iar experiența sa de pe front e folosită pentru a legitima militarizarea Uniunii.
Industria de armament – noul motor economic al UE
După ce definește amenințarea și soluția, von der Leyen trece la componenta economică:
„Trebuie să ne bazăm pe propria bază industrială. Astăzi, majoritatea investițiilor merg în afara Uniunii. Asta nu este sustenabil.”
Ea cere ca cel puțin 65% din orice proiect finanțat prin programul SAFE (Strategic Armament Facility Europe) să fie produs în interiorul UE.
Într-un singur paragraf, Comisia transformă industria de apărare într-un „motor al creșterii” și redefinește politica industrială europeană.
„Noua noastră investiție în apărare trebuie să contribuie la competitivitatea Europei. Aceasta este bani europeni și vrem să vedem o rentabilitate în locuri de muncă aici, în Europa.”
Tradus în termeni economici, „Readiness 2030” devine Green Deal-ul militar — un plan de reindustrializare prin armament, nu prin energie verde.
Strategia psihologică: frica drept liant
Tot discursul e construit pe un arc emoțional clar: de la frica difuză („ceva periculos se întâmplă în ceruri”), la vinovăția externă („Rusia vrea să ne slăbească”), până la soluția colectivă („unitate, investiții, acțiune comună”).
Este exact rețeta prin care se legitimează extinderea puterii instituționale a Bruxelles-ului.
Sub umbrela „războiului hibrid”, Comisia obține acces la domenii care până acum erau suverane: apărare, infrastructură, comunicații, energie, industrie.
8. Finalul retoric: pacea prin înarmare
Von der Leyen încheie cu o frază care sintetizează noua filozofie europeană:
„Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este să păstreze pacea. Iar astăzi, asta înseamnă să avem capacitatea de a descuraja agresiunea.”
În logica acestui discurs, pacea nu se mai apără prin diplomație, ci prin pregătire permanentă pentru război.
Unitatea nu se mai construiește în jurul valorilor, ci al bugetului militar comun.
Și democrația nu se mai apără prin libertate, ci prin control și monitorizare.
🔻 Concluzie
Discursul Ursulei von der Leyen marchează trecerea formală de la Uniunea Europeană a tratatelor la Uniunea Europeană a armamentului.
Sub formula tehnocrată Readiness 2030, Bruxelles-ul își asumă o transformare profundă: din proiect civilizator într-un bloc militar-economic cu comandament centralizat.
„Zidul dronelor”, „capabilitățile critice” și „coalițiile de producție” nu sunt simple inițiative tehnice — sunt începutul complexului militar european, născut din frică și justificat prin retorică.
Europa se pregătește de război, dar nu știe încă pentru cine.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
