Trump aprobă furnizarea de informații miltare către Ucraina – un pariu riscant într-un joc dublu.
Washington, 2 octombrie 2025. Administrația președintelui Donald Trump a autorizat, pentru prima dată, furnizarea de informații de intelligence către Ucraina pentru a sprijini lovituri cu rachete de rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești, inclusiv rafinării de petrol, conducte și centrale electrice.
Potrivit The Wall Street Journal și confirmat de Reuters, decizia – semnată personal de Trump – vizează ținte care generează aproximativ 100 de miliarde de dolari anual pentru Rusia din exporturi de energie, fonduri esențiale pentru finanțarea efortului de război al Kremlinului. SUA au cerut și aliaților NATO să ofere un sprijin similar, iar administrația analizează livrarea de rachete de croazieră Tomahawk (cu rază de acțiune de până la 2.500 km) și muniții Barracuda, deși nicio decizie finală nu a fost luată.
Această autorizare vine pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, inclusiv pene de curent cauzate de lovituri în apropierea centralei nucleare de la Cernobîl și deconectarea de peste o săptămână a centralei nucleare ocupate de ruși de la Zaporizhzhia (ZNPP) de la rețeaua energetică ucraineană.
Știrea, publicată ieri seară (1 octombrie 2025) și preluată rapid de surse precum Kyiv Independent și New York Post, marchează o pivotare notabilă față de abordarea inițială a administrației Trump, care în februarie-martie 2025 suspendase temporar sharing-ul de intelligence pentru a presa Ucraina spre negocieri cu Rusia. Casa Albă nu a comentat oficial, dar surse anonime indică că mișcarea este o ripostă proporțională, aliniată cu sancțiunile recente ale G7 împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc.
Un calcul pragmatic, între presiune economică și bluff psihologic
Această decizie nu reprezintă o schimbare ideologică radicală, ci o adaptare pragmatică la eșecurile diplomatice anterioare ale lui Trump – cum ar fi armistițiul energetic de 30 de zile din martie 2025 sau summit-ul fără rezultat din Alaska, în august – unde Rusia a continuat atacurile, ignorând propunerile de pace.
În stilul său caracteristic de „artă a negocierii”, Trump folosește intelligence-ul ca un instrument de leverage economic: loviturile asupra rafinăriilor (ex. Tuapse) și conductelor ar putea reduce exporturile rusești cu 20-30%, slăbind bugetul de război al Moscovei și amplificând sancțiunile G7. Aceasta se aliniază cu presiunile lui Trump asupra Europei să renunțe la importurile rusești, oferind în schimb sancțiuni americane mai stricte împotriva țărilor precum India și Turcia.
Totodată, mișcarea include un element de bluff psihologic, tipic Trump: declarațiile sale recente, precum cea din 23 septembrie 2025, unde a criticat Rusia pentru „eșecul” de a încheia războiul rapid („Dacă era războiul nostru, l-am fi terminat în o săptămână”), pot fi interpretate ca o provocare directă la adresa lui Vladimir Putin, menită să-l forțeze fie să accelereze ofensiva, fie să cedeze la negocieri sub presiunea umilinței.
După întâlnirea cu Zelenski la ONU pe 28 septembrie, Trump a subliniat că Ucraina poate riposta „cu aceeași monedă”, sugerând o simetrie intenționată. Această ambiguitate – economică, dar cu tentă provocatoare – reflectă tactica lui Trump observată în negocierile cu Coreea de Nord sau China: maximizarea presiunii fără angajamente militare directe, evitând riscuri nucleare sau costuri mari pentru SUA.
În context geopolitic mai larg, decizia se integrează în eforturile G7 de a izola economic Rusia, dar și în tensiunile interne americane, unde un shutdown guvernamental atrage critici de la democrați. Trump ar putea folosi această mișcare pentru a devia atenția, prezentându-se ca un lider dur pe securitate națională, în timp ce evită cheltuieli masive – un ecou al promisiunilor sale de campanie de a „termina războiul în 24 de ore”.
Riscurile sunt evidente: o escaladare necontrolată, prin represalii rusești (cibernetice sau pe Marea Neagră), ar putea crește prețurile la energie globală, afectând economia SUA; avertismentul ambasadorului rus Vasili Nebenzia la ONU despre un „răspuns adecvat” și minimalizarea de către Serghei Lavrov a impactului Tomahawk-urilor indică o sensibilitate crescută la Moscova.
Informații miltare către Ucraina – un pariu pe un deal rapid, cu mize înalte
În esență, această autorizare este un joc strategic trumpian: 70% presiune economică pentru a slăbi Rusia și a forța negocieri, 20% provocare psihologică pentru a accelera decizii la Kremlin și 10% manevră internă pentru a contrabalansa criticile domestice.
Nu este o escaladare gratuită spre un război total, ci un calcul menit să aducă un „win” diplomatic ieftin, unde Trump să revendice pacea. Totuși, dacă Putin ripostează agresiv, riscurile de instabilitate regională și globală cresc exponențial. Răspunsurile rusești și evoluțiile din următoarele zile vor testa viabilitatea acestei strategii, dar un lucru este clar: Trump joacă după regulile sale, adaptându-se realității unui conflict prelungit.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
