27 septembrie 2025 – Centrala Zaporojie (ZNPP), cea mai mare centrală nucleară din Europa și aflată sub control rus din martie 2022, se confruntă cu cea mai lungă deconectare de la rețeaua electrică externă de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Deconectarea, survenită pe 23 septembrie, pune în pericol sistemele de răcire, ridicând spectrul unui accident nuclear similar celui de la Fukushima din 2011. Experții internaționali cer urgent demilitarizarea zonei, în timp ce acuzațiile reciproce între Rusia și Ucraina escaladează tensiunile.
Cronologia incidentului
Deconectarea a avut loc la ora 16:56 (ora locală) pe 23 septembrie 2025, când ultima linie de alimentare externă de 750 kV a fost întreruptă. Aceasta este a zecea oară când centrala pierde complet alimentarea externă de la începutul conflictului, dar de data aceasta durata depășește trei zile – un record periculos. Sistemele de răcire și siguranță funcționează acum exclusiv pe generatoare diesel de urgență, cu șapte din cele 18 unități active. Rezervele de combustibil sunt suficiente pentru aproximativ 20 de zile, dar orice pană ar putea duce la eșecul răcirii în mai puțin de 90 de minute.
Centrala, cu șase reactoare închise în mod rece din septembrie 2022, nu produce energie, dar necesită electricitate constantă pentru răcirea combustibilului rezidual și a piscinelor de combustibil ars. Linia de 750 kV era singura supraviețuitoare după pierderea celei de 330 kV în iulie 2025.
Cauzele deconectării: Acuzații încrucișate
Operatorii ruși de la Rosatom blamează atacurile continue ale forțelor ucrainene, care ar fi avariat linia pe teritoriu rus, la aproximativ un kilometru de centrală. Reparațiile sunt complicate de aceste atacuri, susțin ei. Pe de altă parte, Ucraina, prin operatorul național Energoatom, acuză Rusia de refuz deliberat de a reconecta linia, care este intactă pe teritoriul controlat de Kiev.
„Ocupanții pun în pericol conștient milioane de oameni de pe continent”, declară Energoatom, calificând acțiunile ruse ca o „campanie flagrantă de dezinformare”.
Perspectivele diferă: rușii susțin că lucrează la o nouă linie de alimentare dinspre grila rusă (prin Mariupol ocupat, cu 200 km construiți, conform imaginilor satelitare Greenpeace), în timp ce ucrainenii văd asta ca o tentativă de a integra centrala în sistemul energetic rus, folosind-o ca „pion de negociere”. Un oficial guvernamental ucrainean afirmă: „Rusia folosește stația nucleară ca un pion de negociere”.
Riscuri majore: Spectrul unui „Fukushima european”
Fără energie externă, generatoarele diesel sunt soluția de urgență, dar testele post-Fukushima impun o autonomie de doar 72 de ore. Depășirea acestui prag este „neîncercată”, avertizează experții europeni. Dacă generatoarele cedează, combustibilul nuclear din cele șase reactoare s-ar putea supraîncălzi necontrolat în săptămâni, ducând la topire și eliberare de radiații – un scenariu comparabil cu dezastrul japonez din 2011, unde un tsunami a inundat generatoarele, cauzând topirea a trei nuclee. Deși nu au fost raportate decese directe la Fukushima, peste 100.000 de oameni au fost evacuați, iar efectele pe termen lung persistă.
Shaun Burnie, specialist nuclear senior la Greenpeace Ucraina, descrie situația ca intrând într-o „nouă fază critică și potențial catastrofală”. IAEA subliniază că pierderile repetate de putere reprezintă „un risc real pentru siguranța nucleară” și cresc probabilitatea unui accident.
Reacții internaționale și apelul IAEA
Directorul general IAEA, Rafael Grossi, a calificat situația „profund îngrijorătoare” pe 25 septembrie și s-a întâlnit cu Vladimir Putin pe 26 septembrie, cerând oprirea atacurilor în zonă. Echipa IAEA prezentă permanent la plantă din 2022 monitorizează situația și pledează pentru o „zonă de protecție nucleară” demilitarizată. Grossi avertizează: „Pierderea puterii externe crește probabilitatea unui accident nuclear”.
Comunitatea internațională reacționează cu alarmă: SUA și UE monitorizează îndeaproape, iar Greenpeace cere lui Grossi să intervină direct, spunând: „Grossi trebuie să le spună imediat guvernului rus să abandoneze planurile de repornire a reactorilor și să clarifice că ei sunt singurii responsabili pentru criza de siguranță nucleară”. Centrala a fost menționată și în discuții recente între Donald Trump și Putin, cu Trump sugerând preluarea controlului de către SUA.
Energoatom face apel la presiuni internaționale pentru returnarea controlului Ucrainei asupra facilității, subliniind: „Aceasta creează o situație critică care amenință nu doar siguranța nucleară a Ucrainei, ci a întregii Europe”.
Concluzie: O criză evitabilă, dar urgentă
Această deconectare prelungită subliniază vulnerabilitatea Zaporojiei ca armă potențială în război, după ani de incidente similare (inclusiv incendii și bombardamente din 2022). Cu reactoarele capabile să alimenteze 4 milioane de locuințe în timp de pace, repornirea lor în condiții de război ar fi „fără precedent”, spun experții.
Demilitarizarea zonei rămâne soluția cheie, dar escaladarea acuzațiilor riscă să agraveze criza la centrala Zaporojie. Monitorizarea IAEA și diplomația internațională sunt esențiale pentru a preveni o catastrofă regională.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
Credit foto: Sursa: Wikimedia Commons — fișier Kernkraftwerk_Saporischschja.JPG, licență CC BY-SA 3.0.
