Un caz neobișnuit a atras atenția în Rusia, unde un preot ortodox rus, Nikolai Savcenko, a fost condamnat la 14 zile de detenție din cauza unei fotografii realizate în 2014, în care apare ținând în mână un steag ucrainean. Incidentul, relatat de cleric pe rețelele sociale și confirmat de presa rusă citată de Reuters, ridică întrebări despre libertatea de exprimare și modul în care autoritățile ruse gestionează simbolurile considerate sensibile în contextul relațiilor tensionate cu Ucraina.
Arestarea în timpul slujbei
Potrivit lui Savcenko, poliția a intervenit duminică, 23 martie 2025, în timpul slujbei de la Biserica Sfântul Petru din Sankt Petersburg, unde acesta slujea. Preotul a fost luat direct din lăcașul de cult și dus în custodia autorităților. Pe rețelele sociale, Savcenko a descris momentul, subliniind surprinderea și consternarea sa față de acțiunea forțelor de ordine. „Astăzi, în timpul slujbei de duminică, poliția a venit la biserică și m-a arestat”, a scris el, conform relatărilor.
Fotografia incriminată, publicată în mai 2014 pe platforma VKontakte, îl arată pe Savcenko ținând steagul Ucrainei, însoțit de un citat biblic: „Așa zice Domnul: Nu te ridica să lupți împotriva fraților tăi”. Imaginea a fost postată la scurt timp după anexarea Crimeei de către Rusia, un eveniment care a marcat începutul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Kiev. La acel moment, gestul preotului putea fi interpretat ca un apel la pace, însă, peste unsprezece ani, autoritățile ruse l-au considerat o infracțiune.
Acuzația: „Afișarea unui simbol extremist”
Un tribunal din Sankt Petersburg l-a condamnat pe Savcenko sub acuzația de „afișare a unui simbol extremist”, o încadrare bazată pe legislația rusă care interzice utilizarea anumitor simboluri asociate cu organizații sau cauze considerate ostile statului. Steagul ucrainean, în contextul conflictului actual dintre Rusia și Ucraina, pare să fi fost reinterpretat retrospectiv ca un astfel de simbol. Sentința de 14 zile de detenție a fost pronunțată rapid, conform documentelor judiciare citate de presa rusă, fără a oferi preotului posibilitatea unei apărări extinse.
Reacții și context
Arestarea lui Nikolai Savcenko a stârnit reacții diverse. Ksenia Lucenko, expertă în Biserica Ortodoxă Rusă și critică a conducerii acesteia, a declarat că acest caz este unul fără precedent. „Dacă informațiile sunt corecte, este prima dată când un cleric activ al Bisericii Ortodoxe Ruse, care nu a fost exclus sau caterisit, este reținut pentru un astfel de motiv”, a scris ea pe blogul său. Lucenko, care trăiește în afara Rusiei, subliniază unicitatea situației, sugerând că aceasta ar putea reflecta o înăsprire a controlului statului asupra Bisericii și a membrilor săi.
Pe rețelele sociale, utilizatori din diverse țări au comentat cazul, exprimând indignare sau ironie față de decizia autorităților ruse. „Un preot rus a fost arestat în Sankt Petersburg pentru o fotografie din 2014 cu steagul ucrainean. Fasciștii încep în moduri diferite, dar sfârșesc la fel”, a scris un utilizator pe X, reflectând sentimentul că astfel de acțiuni evocă metode autoritare.
Implicații mai largi
Cazul lui Savcenko vine într-un moment în care Rusia continuă să-și consolideze narațiunea internă împotriva Ucrainei, pe fondul războiului declanșat în 2022. Biserica Ortodoxă Rusă, condusă de Patriarhul Kirill, a fost un susținător vocal al politicilor Kremlinului, inclusiv al invaziei din Ucraina, pe care patriarhul a numit-o un „război sfânt”. În acest context, gestul unui preot de a afișa steagul ucrainean, chiar și cu un deceniu în urmă, este perceput ca o sfidare a liniei oficiale.
Totuși, condamnarea ridică semne de întrebare cu privire la limitele libertății religioase și personale în Rusia actuală. Faptul că o fotografie veche de 11 ani poate duce la o pedeapsă imediată sugerează o supraveghere intensă a trecutului digital al cetățenilor și o intoleranță crescută față de orice formă de disidență, fie ea și simbolică.
Concluzie
Arestarea și condamnarea preotului Nikolai Savcenko reprezintă un episod semnificativ în peisajul socio-politic al Rusiei contemporane. Gestul său din 2014, probabil un apel la reconciliere într-un moment de criză, a fost reinterpretat în 2025 ca un act de subversiune. Cazul subliniază tensiunile dintre stat și indivizi, precum și rolul Bisericii Ortodoxe Ruse într-un climat politic tot mai restrictiv. Rămâne de văzut dacă acest incident va declanșa un val mai larg de reacții, atât în interiorul Rusiei, cât și pe plan internațional.
