Planul UK pentru ID digital generează temeri şi controverse: soluție de securitate sau pretext pentru supraveghere în masă?
Pe 26 septembrie 2025, premierul britanic Keir Starmer a anunțat planuri pentru un sistem de identificare digitală obligatoriu, menit să combată migrația ilegală și munca la negru. Propunerea, prezentată ca o soluție pentru eficientizarea verificării angajărilor și sporirea securității, a declanșat o dezbatere aprinsă, critici precum dr. Renée Hoenderkamp catalogând-o drept o încercare voalată de supraveghere în masă și control social.
Argumentele Guvernului: securitate și eficiență
Guvernul laburist susține că un sistem de ID digital va moderniza abordarea Marii Britanii în privința verificării identității. Prin conectarea identității unei persoane la angajare și servicii guvernamentale, sistemul își propune să reducă migrația ilegală și frauda pe piața muncii. Administrația Starmer invocă numărul mare de traversări ilegale – peste 29.000 doar în 2025 – ca justificare pentru controale mai stricte. Sistemul ar obliga angajatorii să verifice ID-urile digitale ale lucrătorilor, teoretic îngreunând accesul migranților fără documente la locuri de muncă.
Susținătorii subliniază și beneficiile practice, afirmând că ID-ul digital va simplifica accesul la servicii publice, de la sănătate la beneficii sociale, prin centralizarea verificării identității pe o platformă sigură. Sisteme similare există în țări precum Franța și Germania, unde ID-urile electronice sunt folosite de peste un deceniu.
Criticile: un instrument de control?
Oponenții, inclusiv voci proeminente precum dr. Renée Hoenderkamp, medic și comentator conservator, susțin că obiectivele declarate ale planului sunt doar o fațadă. Hoenderkamp, vorbind pe platforme ca GB News și Rebel News, a numit ID-ul digital un „cal troian” pentru un stat de supraveghere. Ea și alți critici ridică mai multe îngrijorări:
- Ineficient împotriva migrației și pieței negre: Criticii observă că Franța și Germania, deși au sisteme de ID digital, se confruntă în continuare cu migrație ilegală semnificativă și economii subterane. ID-ul electronic al Germaniei, introdus în 2010, și echivalentul francez nu au eliminat aceste probleme, pierderile anuale din tranzacții cash informale ridicându-se la miliarde de euro.
- Supraveghere și scor social: Capacitatea sistemului de a conecta identitatea cu activități financiare, de muncă și online stârnește temeri de „supraveghere totală”. Hoenderkamp a avertizat asupra unui posibil „sistem de credit social”, în care opiniile disidente pe teme precum neutralitatea climatică, genul sau imigrația ar putea duce la penalizări, cum ar fi restricționarea accesului la servicii.
- Control financiar prin CBDC: Explorarea de către Marea Britanie a unei monede digitale a băncii centrale (CBDC) alimentează controversa. Criticii susțin că un ID digital legat de un CBDC ar putea permite guvernului să „taie accesul” indivizilor la fonduri, similar cu tacticile de excludere digitală din timpul dezbaterilor despre pașapoartele de vaccinare COVID-19.
O petiție împotriva ID-ului digital, susținută de figuri precum Jacob Rees-Mogg, a strâns peste 2 milioane de semnături de la lansarea sa în septembrie 2025, reflectând o nemulțumire publică larg răspândită.
Planul UK pentru ID digital – provocări şi controverse
Dezbaterea atinge anxietăți mai ample legate de confidențialitate și abuzul de putere guvernamentală. Susținătorii argumentează că ID-urile digitale sunt o evoluție necesară într-o lume cu amenințări cibernetice și provocări la granițe. Criticii, însă, văd paralele cu sistemele autoritare, indicând modelul de credit social al Chinei ca un avertisment. Voci pe platformele de socializare amplifică aceste temeri, încadrând ID-ul digital ca parte a unei agende globale de control, legată de inițiative precum Agenda 2030 a ONU.
Pe măsură ce Marea Britanie avansează, guvernul se confruntă cu o provocare delicată: să convingă un public sceptic că sistemul prioritizează securitatea, nu supravegherea. Cu consultări publice așteptate în curând, soarta ID-ului digital – și implicațiile sale asupra vieții private – va rămâne un subiect controversat.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
