Într-o mișcare demnă de un film geopolitic, Pakistanul a bătut palma cu Statele Unite, oferind acces la minerale rare din Balochistan, Khyber Pakhtunkhwa și controversatul Jammu și Cașmir ocupat de Pakistan (PoJK). Totul a fost pecetluit cu o cutie simbolică de mostre înmânată lui Donald Trump la Casa Albă, între 25-28 septembrie 2025. Dar ce înseamnă asta? E Pakistanul un maestru al șahului global sau doar un vânzător disperat? Hai să desfacem povestea!
O strângere de mână care a zguduit lumea
Imaginați-vă scena: premierul pakistanez Shehbaz Sharif și șeful armatei, generalul Asim Munir, zâmbind larg lângă Trump, care ține o cutie cu pietre rare. Trump, în stilul său, i-a numit „lideri grozavi” și a lăudat afacerea ca pe o victorie pentru tehnologia și securitatea SUA. Poza, devenită deja virală, spune totul: afacerea e gata. Dar ce ascunde?
Pe 8 septembrie 2025, Frontier Works Organisation (FWO), o companie legată de armata pakistaneză, a semnat un memorandum de 500 de milioane de dolari cu US Strategic Metals, o firmă mică din Missouri. Planul? Export imediat de antimoniu și cupru din 2025-2026, plus visuri de rafinării locale. Pakistanul se laudă cu rezerve de „trilioane de dolari”. Problema? US Geological Survey nu consideră Pakistanul un jucător major în minerale rare, ceea ce ridică semne de întrebare despre cât e adevăr și cât e PR.
De ce contează mineralele rare?
Mineralele rare (REE) nu sunt doar pietre – sunt esențiale pentru tehnologia modernă. De la baterii de smartphone la avioane de luptă, cele 17 elemente sunt vitale, iar China controlează cam 80% din piața globală. SUA, disperate să scape de monopolul chinez, văd rezervele Pakistanului ca pe o mină de aur strategică. Pentru Pakistan, e o gură de oxigen: economie în criză, împrumuturi chineze tot mai rare și nevoie urgentă de cash.
Ce câștigă Pakistanul?
- 💵 Bani rapid: Ajutor financiar imediat pentru o economie pe butuci.
- 🛰 Parteneriat strategic: Legături mai strânse cu SUA, inclusiv reduceri de tarife (19%) și transfer de tehnologie.
- 👀 Joc geopolitic: Rol de „paznic” pentru Iran și China, aliniindu-se cu agenda Washingtonului.
Sună bine, nu? Dar iată și reversul: până acum, China avea acces aproape exclusiv la resursele Pakistanului prin Coridorul Economic China-Pakistan (CPEC). Trecerea asta la SUA miroase a trădare pentru Beijing, iar pe X deja se vorbește de ruptură în „frăția de fier” chino-pakistaneză.
Reacțiile: Cine plătește prețul?
Nu toți aplaudă. În Balochistan, separatiștii sunt furioși, acuzând Islamabadul că le vinde bogățiile fără beneficii locale. Includerea PoJK în afacere a pus India pe jar – așteptați-vă la scântei diplomatice. China, deocamdată, tace, dar tăcerea asta e amenințătoare. Oare va tăia Beijingul fondurile pentru CPEC? Dacă da, economia Pakistanului ar putea încasa o lovitură grea.
Pe reţelele sociale, afacerea e subiect fierbinte. Influenceri de top o numesc „marea trădare a Pakistanului”, se vorbește de un „pivot spre Trump”. Hashtag-ul #PakistanSoldOut e în trending, cu meme-uri despre Munir și Sharif care scot munții la licitație.
Imaginea de ansamblu
Nu e doar despre pietre – e despre putere. SUA câștigă un punct de sprijin într-o piață dominată de China, Pakistanul primește o linie de salvare (sau poate o lesă), iar China trebuie să-și regândească strategia. Dar întrebările rămân: sunt rezervele Pakistanului chiar atât de valoroase? Vor vedea localnicii vreun ban, sau e doar o afacere pentru elite? Și ce va face China ca răspuns?
Deocamdată, poza cu degetul mare ridicat al lui Trump spune totul: afacerea e bătută în cuie, iar lumea privește. Elita pakistaneză a pariat pe un nou partener. Jackpot sau faliment? Rămâne de văzut.
Joacă Pakistanul isteț sau își vinde țara?
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
