Începând cu 1 iulie 2025, România va trece printr-o schimbare majoră în sectorul energetic: liberalizarea prețurilor energiei electrice. Această măsură, cerută de reglementările Uniunii Europene, va pune capăt tarifelor plafonate care au ținut facturile sub control în ultimii ani. Prețurile vor fi dictate de piață, iar consecințele se anunță dure: facturi aproape duble pentru gospodării, costuri mai mari pentru firme și o inflație care ar putea depăși estimările oficiale de 5,1%. Pe lângă asta, discuțiile despre creșteri de taxe, susținute de Fondul Monetar Internațional (FMI) și guvern, vor adăuga presiune pe buzunarele românilor. Iată ce înseamnă asta și cum va afecta viața de zi cu zi.
De la prețuri controlate la realitatea pieței
În prezent, statul menține prețurile energiei electrice la niveluri fixe pentru a proteja consumatorii:
- 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar sub 100 kWh;
- 0,80 lei/kWh pentru un consum între 100 și 255 kWh;
- 1,30 lei/kWh pentru un consum peste 255 kWh.
Astfel, o familie care consumă 200 kWh pe lună plătește acum aproximativ 160 lei. Însă, odată cu liberalizarea preţurilor energiei începând cu 1 iulie 2025, aceste plafoane dispar, iar prețurile vor reflecta oferta și cererea de pe piață. Furnizorii au anunțat deja noile tarife estimative:
- Hidroelectrica: 1,04–1,12 lei/kWh;
- E.ON: peste 1,50 lei/kWh;
- PPC (fosta Enel): 1,44–1,53 lei/kWh;
- Electrica: 1,45–1,53 lei/kWh;
- Premier Energy: circa 1,54 lei/kWh.
Pentru aceeași familie de 200 kWh, factura ar putea ajunge la 300 lei – o creștere de aproape 90%. Pentru un consum de 300 kWh, costul ar sări de la 240 lei la 450 lei. Tranziția va fi rapidă și va lovi direct bugetele românilor.
Gospodăriile: Facturi mai mari, bani mai puțini
O majorare de 140 lei pe lună pentru o gospodărie cu un consum de 200 kWh înseamnă 1.680 lei în plus pe an. În mediul rural, unde veniturile sunt cu 20–30% mai mici decât în orașe (conform Institutului Național de Statistică), impactul va fi devastator. Mulți folosesc energia electrică pentru încălzire, iar o factură dublată ar putea însemna fie locuințe mai reci, fie datorii acumulate. Pentru milioane de familii, această schimbare va forța o regândire a priorităților financiare.
Afacerile: De la costuri la prețuri mai mari pentru toți
Companiile vor resimți și ele efectele. O brutărie mică, de exemplu, care plătește acum 500 lei lunar pentru curent, ar putea ajunge la 1.000 lei. Acest cost suplimentar nu va fi absorbit de patron, ci trecut în prețul produselor. Dacă o pâine costă acum 2 lei, ar putea urca la 2,50 lei. Pentru o familie care cumpără patru pâini pe săptămână, asta înseamnă 40 lei lunar în loc de 32 lei – un plus de 8 lei doar pentru pâine.
Liberalizarea preţurilor energiei are un efect care se va propaga: transportul, producția, serviciile – toate vor deveni mai scumpe. Industriile mari, precum fabricile care consumă mii de kWh lunar, ar putea vedea costuri energetice dublate, de la 10.000 lei la 20.000 lei. Rezultatul? Prețuri mai mari, competitivitate mai mică și, posibil, concedieri. Inflația, estimată la 5,1% pentru 2025 de Banca Națională a României, ar putea crește și mai mult din cauza acestui lanț de evenimente.
Taxele: Un al doilea val de presiune
Pe lângă liberalizarea preţurilor energiei, FMI și guvernul vorbesc despre ajustări fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, care se apropie de 7% din PIB. Propunerile includ:
- TVA: de la 19% la 20–21%;
- Impozit pe venit progresiv: cu rate de până la 25%;
- Accize mai mari: pe combustibili și alte produse esențiale.
Un TVA de 21% ar adăuga câțiva lei în plus la fiecare factură de energie. De exemplu, o factură de 300 lei devine 305 lei. Combinat cu prețurile liberalizate, acest „dublu șoc” ar putea reduce veniturile disponibile ale unei familii obișnuite cu 5–10%, conform estimărilor economice preliminare.
Contextul mai larg: O economie sub tensiune
Liberalizarea preţurilor energiei nu afectează doar facturile, ci întreaga economie. Consumul gospodăriilor reprezintă 60% din PIB-ul României (Banca Mondială). Dacă oamenii cheltuiesc mai puțin, creșterea economică – prognozată la 2,8% pentru 2025 de Comisia Europeană – ar putea încetini. Dacă firmele cresc prețurile, inflația accelerează. Exporturile de energie către Moldova și Ucraina, deși utile regional, ar putea reduce oferta internă, punând presiune suplimentară pe prețuri.
Mixul energetic al României – 40% hidro, 20% cărbune, 15% gaze (ANRE) – nu oferă prea mult sprijin. Energia hidro este ieftină, dar depinde de ploi, iar cărbunele și gazele urmează prețurile globale, care sunt volatile. Importurile, care acoperă deja 10% din consum, ar putea crește, ridicând și mai mult costurile.
România ajută Ucraina și Moldova, dar își abandonează populația
România a devenit un pilon energetic pentru vecinii săi. În mai 2025, exporturile zilnice de energie electrică au atins 26.000 MWh către Ucraina și 1.000 MW către Moldova. Aceste cantități, esențiale pentru țările afectate de criză, reduc oferta internă și pun presiune pe prețurile locale. De exemplu, energia exportată către Moldova costă 0,37 lei/kWh, dar România importă la tarife mai mari, o practică ce afectează bugetul public și, indirect, contribuabilii.
Capacitatea de export a crescut la 2.100 MW în decembrie 2024, potrivit ENTSO-E, consolidând rolul României ca hub regional. Însă acest efort vine într-un moment nepotrivit: liberalizarea iminentă a prețurilor la energie va majora costurile pentru români, iar exporturile masive lasă piața internă vulnerabilă.
Concluzie: Solidaritate externă, neglijență internă
Pe 1 iulie 2025, România va intra într-o nouă realitate energetică. Liberalizarea preţurilor energiei, facturile mai mari, prețurile crescute la raft și taxele suplimentare vor testa rezistența gospodăriilor și a economiei. Statul trebuie să găsească soluții pentru a amortiza impactul, dar, deocamdată, planul nu e clar. Un lucru e sigur: de la București la sate, fiecare român va simți această schimbare în propriul buzunar. Rămâne de văzut cât de pregătită este țara pentru ce urmează.
România demonstrează solidaritate față de Ucraina și Moldova, dar această generozitate pare să vină pe seama populației proprii. Exporturile de energie și lipsa de măsuri pentru a proteja gospodăriile și afacerile de liberalizare și taxe ridică semne de întrebare despre prioritățile statului. Fără un echilibru între responsabilitatea regională și protecția internă, România riscă să transforme un gest nobil într-o criză pentru proprii cetățeni.
3 răspunsuri