Pentru prima dată de la începutul invaziei, Comisia Europeană a „permis” oficial folosirea asistenței macrofinanciare a Uniunii Europene pentru nevoile de apărare ale Ucrainei — utilizarea de fonduri UE pentru salariile militarilor ucraineni.
Anunțul făcut public de Parlamentul de la Kiev marchează o cotitură istorică: UE trece de la sprijin civil la finanțare militară directă.
Decizia anunțată de Rada Supremă a Ucrainei a trecut aproape neobservată la Bruxelles, dar are implicații majore. Pentru prima dată de la începutul războiului, un stat non-membru al Uniunii Europene anunță oficial că poate folosi banii oferiți de Comisia Europeană nu doar pentru pensii, salarii civile sau reforme administrative — ci pentru nevoile armatei.
Deputata Roksolana Pidlasa, președinta Comisiei de Buget din Parlamentul ucrainean, a declarat că „Guvernul a apelat la Comisia Europeană și, pentru prima dată de la începutul invaziei la scară largă, am primit permisiunea de a utiliza asistența macrofinanciară UE pentru nevoile personalului militar și pentru nevoile de apărare”.
Concret, proiectul de modificare a bugetului de stat pentru 2025 prevede o creștere de 325 miliarde de grivne a cheltuielilor pentru apărare — din care 211 miliarde merg către Forțele Armate, iar alte 99 miliarde pentru producția și achiziția de arme. Sursa acestor bani? Aproape integral fonduri europene, din pachetul de 6 miliarde de euro aferent programului macrofinanciar. Potrivit oficialei, 4 miliarde au fost deja depuse în conturile Băncii Naționale, iar alte 2 miliarde vor fi transferate până la sfârșitul anului.
Este, practic, prima confirmare că asistența macrofinanciară europeană – concepută ca instrument economic civil – devine de facto sursă de finanțare militară.
De la solidaritate la co-beligeranță financiară
Până acum, Uniunea Europeană a evitat să finanțeze salariile armatei ucrainene prin fonduri comunitare, invocând caracterul civil al asistenței macrofinanciare. Ajutorul militar direct a fost gestionat prin mecanismul European Peace Facility (EPF) – un fond separat, folosit pentru achiziția de armament și echipamente.
Dar odată cu această „permisiune”, frontiera dispare. Fondurile UE se amestecă între obiective civile și militare, iar distincția care proteja Uniunea de acuzația de implicare directă în război devine pur formală.
De aici începe problema reală: Bruxelles-ul nu mai este doar mediator politic și finanțator economic, ci participant activ la efortul de război al Ucrainei, cu toate consecințele juridice, bugetare și morale care decurg.
Cifrele și contextul
🔹 325 miliarde grivne (aprox. 7,3 miliarde euro) – creșterea totală a bugetului de apărare;
🔹 211 miliarde pentru Forțele Armate;
🔹 99 miliarde pentru producție și achiziție de armament;
🔹 6 miliarde euro – pachet UE, din care 4 miliarde deja virate, 2 miliarde până la finalul anului.
Fondurile vor acoperi salariile personalului militar, precum și achiziția de drone, muniții și arme.
Un precedent care schimbă identitatea Uniunii Europene
Permisiunea anunțată la Kiev marchează o schimbare de paradigmă.
Uniunea Europeană a fost fondată pe principiul de a nu finanța operațiuni militare din bugetul comun, pentru a evita transformarea Bruxelles-ului într-un actor de război.
Astăzi, acel principiu se prăbușește lent, sub presiunea conflictului ucrainean.
„Ajutor macrofinanciar” nu mai înseamnă sprijin pentru redresare economică, ci suport pentru continuarea unui război.
Efectul este dublu:
– politic, UE se poziționează de partea unei armate aflate într-un conflict deschis, pierzând pretenția de neutralitate;
– juridic, deschide un precedent care ar putea permite finanțarea altor teatre de război în viitor, sub umbrela „asistenței umanitare”.
UE intră în logica economiei de război
Indiferent cum va fi prezentată decizia în comunicatele de la Bruxelles, realitatea e clară: Uniunea Europeană plătește, pentru prima dată, solda militarilor ucraineni.
De aici încolo, orice discurs despre „ajutor civil”, „reconstrucție” sau „pace” devine o simplă retorică.
Europa a intrat, oficial, în logica economiei de război.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
