Trump forțează pacea și mută negocierile direct la Moscova, iar Europa aleargă din nou după tren, încercând să prindă un loc într-un proces diplomatic pe care nu îl controlează.
Pe fondul accelerării negocierilor dintre SUA și Ucraina pentru un posibil acord de pace, mai multe state europene încearcă să își forțeze intrarea la masa tratativelor, în timp ce dezbat noi planuri de militarizare și folosirea activelor rusești înghețate.
Europa se trezește din nou în poziția în care aleargă după trenul negocierilor, nu îl conduce. În timp ce Washingtonul și Kievul pregătesc următoarea rundă de discuții pe marginea propunerilor americane de pace, capitalele europene se „regrupează” pentru a arăta că sunt relevante – sau măcar prezente.
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a confirmat că negociatorii americani și ucraineni se vor întâlni în curând, cu accent pe „pași concreți” către o încetare a focului. Kievul insistă că obiectivul rămâne obținerea unui truce cât mai rapid, nu a unei capitulări mascate.
Între timp, la Bruxelles și în marile capitale occidentale se discută febril despre cum ar putea Europa să nu fie lăsată în afara unui proces diplomatic controlat aproape integral de SUA. În paralel, revine în prim-plan tema utilizării activelor rusești înghețate – o chestiune juridică complexă, dar aflată printre puținele pârghii concrete pe care UE le mai are în acest moment.
Pe flancul militar, presiunea este la fel de vizibilă. Franța va prezenta astăzi un program nou de serviciu militar voluntar, menit să întărească apărarea națională fără a reintroduce conscripția obligatorie, un subiect politic sensibil. Parisul vrea să își crească rezervele la 100.000 de oameni până în 2030, într-o Europă în care reînarmarea a redevenit prioritate.
Și Germania este în mișcare, cancelarul Friedrich Merz urmând să discute la Berlin cu premierul Estoniei despre viitoarele misiuni europene și posibila contribuție la un eventual „reassurance force” legat de Ucraina.
În același timp, Turcia taie elanul unora din planurile formulate la Paris: Ankara a transmis clar că nu va discuta participarea la nicio forță de reasigurare fără un acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina, poziție care întărește rolul său de mediator indispensabil.
Pe frontul sancțiunilor, apare un unghi nou: o organizație americană, Dekleptocracy, atrage atenția că Rusia depinde masiv de câteva companii obscure care furnizează aditivi esențiali pentru lubrifianți și anvelope militare. Dacă Occidentul ar lovi aceste verigi subțiri, scriu analiștii, capacitatea Moscovei de a menține în funcțiune flota de tancuri ar fi afectată sever. O companie chineză – Richful – ar acoperi aproape complet cererea Rusiei.
Pe linie diplomatică, tensiunile continuă: Moscova anunță închiderea consulatului Poloniei din Irkutsk, ca reacție la expulzarea consulatului rus din Gdańsk, după un incident de sabotaj feroviar pe care Varșovia îl consideră „act de terorism de stat”.
Trump forțează pacea – și impune direcția
În timp ce Europa încearcă să își clarifice rolul, Washingtonul și-a accelerat propriul calendar. Donald Trump a oferit ieri cea mai clară confirmare că Statele Unite negociază deja direct cu Rusia. „Am început cu Rusia. Avem discuții cu Rusia”, a spus președintele american, adăugând că și Ucraina „ar vrea să vadă războiul încheiat”, iar procesul înaintează „pas cu pas”.
Trump a recunoscut deschis că situația militară de pe teren este defavorabilă Kievului: „Dacă te uiți pe hartă, totul se mișcă într-o singură direcție… pământ pe care Rusia oricum l-ar putea lua în următoarele luni. Vrei să mai pierzi încă 50.000–60.000 de oameni sau vrei să faci ceva acum?” A insistat și asupra necesității unui acord realist: „Nu poți trasa o graniță prin mijlocul unei autostrăzi sau prin mijlocul unui oraș.”
Liderul american a confirmat totodată că trimisul său, Steve Witkoff, va merge „săptămâna viitoare la Moscova” pentru discuții directe cu Vladimir Putin, posibil împreună cu Jared Kushner. Întrebat despre înregistrarea publicată de Bloomberg cu discuțiile secrete dintre Witkoff și consilierii Kremlinului, Trump nu a negat nimic: „Asta face un negociator. Trebuie să vinzi Ucraina către Rusia și Rusia către Ucraina.”
Referindu-se la controversatul document de 28 de puncte, Trump a nuanțat că „nu era un plan, era doar o hartă, un concept”, afirmând că echipele sale lucrează deja la o versiune nouă, redusă la aproximativ 22 de puncte. Europa, spune el, va avea un rol, dar nu unul central: „Lucrăm cu Europa la asta. Europa chiar vrea să vadă războiul încheiat.”
În final, Trump a avertizat asupra prețului imens al continuării conflictului: „Războiul ăsta ar putea continua ani de zile. Rusia are mai mulți oameni, mai mulți soldați. Dacă Ucraina poate face o înțelegere, e bine pentru ambele părți.”
Zelenski rămâne ferm – simbolic și politic
În timp ce Trump forţează pacea, președintele Volodimir Zelenski încearcă să păstreze o linie de discurs optimistă: „Ucraina se poate apăra în continuare, iar presiunea pentru pace trebuie să fie pe Rusia, nu pe noi”, a spus el, în vreme ce Europa încearcă să recupereze distanța dintre ambițiile politice și realitatea influenței sale.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
