SUA dau ultimatum Ucrainei: Washingtonul cere Kievului să accepte acordul de pace negociat cu Moscova până joi, 27 noiembrie, în cadrul unui calendar accelerat care a surprins diplomații europeni și pune presiune directă pe președintele Zelenski.
Statele Unite exercită presiuni directe asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace negociat între Washington și Moscova, iar termenul transmis oficial la Kiev este joi, de Thanksgiving. Informațiile au fost comunicate diplomaților europeni într-o întâlnire tensionată desfășurată în capitala ucraineană, unde emisarii americani au explicat că există foarte puțină marjă de negociere și că președintele Volodimir Zelenski trebuie să semneze în curând.
La discuții a participat și Julie Davis, însărcinatul cu afaceri al SUA la Kiev. Potrivit relatărilor, Davis le-a transmis diplomaților europeni că termenii acordului sunt duri pentru Ucraina, dar alternativa este mai rea. „Acordul nu devine mai bun de aici, devine mai rău”, ar fi spus aceasta, subliniind că Washingtonul consideră că timpul pentru negociere s-a epuizat. Davis a confirmat că administrația Trump împinge un calendar accelerat și urmărește finalizarea unui text până la termenul transmis.
Secretarul Armatei Statelor Unite, Daniel Driscoll, prezent la Kiev, a descris situația militară a Ucrainei drept „foarte proastă”. În fața ambasadorilor europeni, Driscoll ar fi afirmat că „acum este cel mai bun moment pentru pace”, deoarece evoluțiile de pe front nu mai lasă Kievului perspective favorabile. În logica Washingtonului, refuzul acordului acum nu face decât să grăbească un scenariu și mai nefavorabil.
Tonul delegației americane a surprins diplomații europeni, care se temeau deja că negocierile în curs ar putea duce la concesii majore în favoarea Moscovei. Reacțiile au fost vizibile, mulți dintre participanți exprimându-și îngrijorarea că planul american seamănă cu o capitulare diplomatică impusă Ucrainei sub presiunea realităților militare.
JD Vance: „Pacea nu va fi făcută de diplomați eșuați”
În aceeași zi, poziția oficială de la Washington a devenit și mai dură. Vicepreședintele JD Vance a apărat public cadrul de pace promovat de administrația Trump și a criticat direct vocile — mai ales europene — care contestă planul.
Într-o declarație oficială publicată vineri, Vance a transmis:
„Există o fantezie că, dacă dăm mai mulți bani, mai multe arme sau mai multe sancțiuni, victoria este la îndemână. Pacea nu va fi făcută de diplomați eșuați sau politicieni care trăiesc într-un tărâm imaginar”
Mesajul întărește ideea că presiunea asupra Kievului nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie coerentă a Washingtonului. Planul este finalizat, timpul a expirat, iar opoziția europeană este tratată drept nerealistă.
Este, până acum, cel mai dur atac public al Washingtonului la adresa criticilor europene și o confirmare că procesul diplomatic este într-o fază accelerată: acordul trebuie acceptat acum.
Canalul Washington–Moscova intră în faza decisivă
Versiunea actuală a planului ar fi fost redactată de Steve Witkoff, consilier apropiat al președintelui Trump, și Kirill Dmitriev, un nume din cercul restrâns al Kremlinului — un canal discret de comunicare care ocolește diplomația formală.
Driscoll urmează să meargă în Rusia pentru discuții tehnice, semn că procesul a trecut de etapa informală și intră în zona deciziilor finale.
De la Moscova, reacția a venit imediat: Vladimir Putin a confirmat că Rusia a primit documentul și că acesta „poate servi drept bază pentru un acord final de pace”, validând public faptul că marile puteri au discutat elementele centrale înainte de întâlnirea din Alaska.
Europa încearcă să limiteze pagubele
Întâlnirea din Kiev în care au fost transmise mesajele americane a avut loc vineri. Tot atunci, Zelenski a discutat telefonic cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, în timp ce partenerii europeni se pregătesc pentru summitul G20 din Africa de Sud. Obiectivul: armonizarea poziției europene cu presiunea venită din Washington, fără a intra în conflict direct cu SUA.
Planul aflat pe masă prevede concesii teritoriale importante: retragerea din zone ale Donețk încă controlate de Kiev, acceptarea de facto a statutului Crimeii și al Luhanskului, reducerea dimensiunii armatei și renunțarea la aderarea la NATO. În schimb, Washingtonul promite garanții de securitate și o reintegrare progresivă a Rusiei în economia globală, inclusiv discuții privind revenirea în G7.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat: „Momentul este foarte periculos. Modul în care se încheie războiul contează la fel de mult ca dorința de a-l încheia.”
Reacția României: Nicușor Dan, complet în afara scenei
Singura reacție oficială venită din România a fost declarația președintelui Nicușor Dan, care pare să funcționeze într-o realitate paralelă față de dinamica negocierilor.
Întrebat despre planul american — deja discutat cu Moscova și transmis Kievului cu termen-limită — șeful statului a reluat formula standard:
„Orice plan de pace trebuie aprobat de Ucraina.”
A reiterat discursul despre „comunitatea internațională care apără ordinea bazată pe reguli” și s-a limitat la promisiunea vagă că „vom continua să apărăm Ucraina”.
Nicio referire la presiunea americană.
Nicio mențiune despre termenul de joi.
Nicio recunoaștere a faptului că negocierile sunt reale și accelerate.
O poziție inertă și în contratimp, în timp ce Europa exprimă temeri explicite, iar Washingtonul finalizează ultimul set de negocieri. Mai bine zis, în timp ce SUA dau ultimatum Ucrainei, Bucureștiul repetă sloganuri din 2022 plătind nota fără să fie la masă.
SUA dau ultimatum Ucrainei – Kievul este pus în fața deciziei finale
Poziția Ucrainei devine din ce în ce mai complicată. Americanii transmit clar că nu mai există alternative. Europenii sunt îngrijorați, dar fără pârghii reale. Iar termenul-limită fixat de Washington transformă totul într-o cursă accelerată: acceptarea unui acord nefavorabil acum sau riscul unor condiții mult mai dure ulterior.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
