10 noiembrie 2025 – Demisii în lanț la BBC după un scandal care zdruncină credibilitatea media britanice.
Când un gigant media ca BBC-ul e prins cu mâna-n borcan, nu e doar o gafă jurnalistică – e un cutremur care arată cum funcționează cu adevărat „mașinăria”. Un memo intern scurs la The Telegraph dezvăluie că emisiunea Panorama a editat discursul lui Donald Trump din 6 ianuarie 2021, lipind două fraze separate ca să pară că incită direct la violență asupra Capitoliului.
Rezultat? Un documentar intitulat „Trump: A Second Chance?” a ieșit fix cu o săptămână înainte de alegerile din 2024, cu scopul clar de a-l îngropa pe Trump și a ține democrații la putere.
Directorul general Tim Davie și șefa de știri Deborah Turness și-au dat demisia ieri, sub presiune uriașă. Trump a reacţionat imediat pe Truth Social: „Aceștia sunt oameni foarte necinstiți care au încercat să se pună pe cântarul alegerilor prezidențiale.”
Chiar și The Guardian, care nu e fanul nr. 1 al lui Trump, admite că edit-ul a fost selectiv și a distorsionat clar intenția.
Dar de ce-ar face BBC-ul asta? Nu a fost doar ură personală față de Trump. A fost şi este despre bani. Sute de miliarde. Sub democrați, SUA a pompat peste 175 de miliarde de dolari în Ucraina din 2022 încoace – arme, muniție, intel.
Un BBC care îl face praf pe Trump în ajunul alegerilor a fost exact ce trebuia scenariștilor occidentali: democrați la putere = flux constant de fonduri pentru Kiev = război perpetuu.
Trump? El a oprit robinetul în martie 2025, după cearta aia publică cu Zelenski la Casa Albă, unde l-a acuzat că „joacă cu WW3” și că nu e recunoscător. De atunci, livrările majore s-au blocat; Europa aleargă să compenseze, dar nu poate acoperi gaura.
După oprirea sprijinului american, liderii Uniunii Europene au fost nevoiţi să-și construiască propriul mecanism de supraviețuire. Au aplicat metodic şi constant ceea ce au testat în pandemie: frica.
Frica e o resursă mai eficientă decât victoria: fiecare incident minor — o dronă rătăcită, o defecțiune tehnică, o postare online — e etichetat drept „război hibrid”. Fiecare atac al Rusiei în Ucraina e transmis însoţit de sintagma „urmează Europa” şi altele asemănătoare. Termeni care au devenit elastici, utili şi aproape imposibil de contrazis.
Şi au utilizat instrumentul, pe cel rămas în scenă: Volodimir Zelenski, eternul actor, perfect pentru rolul de „salvator al Europei”.
Zelenski a transformat mantra zilnică din pandemie, „vaccinul salvează vieți”, în avertismente de genul „dacă noi cădem, urmaţi voi”. Frica a devenit monedă de schimb.
În interviul recent pentru The Guardian (ironie supremă, nu?), el zice că Rusia „ar putea deschide un nou front în Europa” înainte de orice pace. Sună dramatic? Sigur. Dar e fix genul de narativă care ține portofelul UE deschis: „Dacă nu ne dați acum, Putin vine la voi mâine.”
Nu zice nimeni că Rusia e un îngeraș – avansează lent, dar constant, cu pierderi mari (peste 25.000 doar în octombrie, conform datelor ucrainene). Dar să inventezi „fronturi psihologice” când realitatea de pe teren e un blocaj de 18 luni? Asta mută atenția de la problemele interne: economie în colaps, corupție documentată de Politico, moral scăzut. Frica devine reflex: conferințe NATO, sancțiuni noi, fonduri extra. Oricine întreabă „până când?” e imediat „pro-rus” sau „izolatonist”, exact cum un sceptic la vaccin era „anti-știință”.
Cum arată realitatea, fără machiaj?
- Propaganda nu e unidirecțională: BBC-ul a jucat jocul establishment-ului occidental, la fel cum RT sau Sputnik fac pentru Kremlin. Ambele tabere folosesc același playbook: edit-uri selective, timing perfect, etichetare rapidă a oponenților. Diferența? BBC-ul e finanțat din taxe publice britanice, deci scandalul lovește mai tare.
- Miza e financiară, nu eroică: Europa a băgat sute de miliarde, dar frontul stagnează. Trump a tăiat, Zelenski aleargă după negocieri disperate. Dacă democrații rămâneau, pompa continua lin. Acum? Europa e singură pe scenă, și oboseala se simte – sondaje recente arată că mai mult de jumătate din germani vor „mai puțină implicare” în Ucraina.
- Frica, noul sistem de guvernare: De la „dacă nu votați cu noi, revine Trump și lasă Europa goală” la „dacă noi cădem, urmaţi voi”. E șantaj emoțional geopolitic. Funcționează? Da, până când publicul se satură. Și se satură – vezi demisiile de la BBC, vezi protestele anti-război din Europa.
Ieșim din buclă sau ne lăsăm manipulați?
Scandalul BBC nu e despre un discurs editat – e despre cum media, politicienii și liderii ca Zelenski folosesc frica pentru a menține un status quo scump și sângeros. Nu e vorba despre „Rusia vine” sau „Trump e dictator” – e un sistem care ne ține captivi, indiferent de cine scrie scenariul.
Zelenski nu vorbește despre o ofensivă militară reală. Vorbește despre un front psihologic care trebuie menținut deschis, altfel întregul mecanism de sprijin s-ar prăbuși.
„Rusia va ataca Europa” e mai mult decât o frază — e cel mai profitabil produs de export al Kievului.
Se vinde în capitalele occidentale la prețul tăcerii, al obedienței și al oricărui raționament critic.
Războiul hibrid nu mai e o strategie a Moscovei, ci un reflex al întregii Europe.
Un continent întreg a fost învățat să confunde luciditatea cu trădarea și scepticismul cu propaganda.
Și atâta vreme cât frica e bună de afaceri, fronturile inventate vor rămâne deschise.
Soluția? Luciditate: cereți dovezi, nu panică. Aflați ce înseamnă negocieri, nu doar sancțiuni și industrie de armament. Și citiți surse din toate părțile – da, chiar și pe The Telegraph sau Truth Social, chiar și pe Russia Today în oglindă cu Kyiv Post, ca să vedeți poza completă.
Întrebați-vă sincer: dacă un gigant media precum BBC a recurs la asemenea metode, cât adevăr a mai rămas în presa europeană?
Altfel, rămânem exact unde suntem: un continent care confundă frica cu strategia, și un război care nu se mai termină niciodată.
Împăratul e gol – cine are curaj să spună asta cu voce tare?
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
