Inundațiile din Broșteni și scumpirile din 1 august 2025: Cum circul mediatic ascunde facturile umflate

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Pocket
WhatsApp
Inundaţiile din Broşteni au astupat scumpirile din 1 august

România a ridicat deturnarea atenției la rang de artă: când facturile ard buzunarele, politicienii și media orchestrează un spectacol care mută reflectorul de la portofel la ecran: inundațiile din Broșteni (27-28 iulie 2025) au devastat case și vieți, dar sunt exploatate mediatic pentru a umbri scumpirile de la 1 august 2025. În timp ce românii se ceartă online despre ajutoare și scandaluri, TVA-ul de 21%, facturile dublate la energie și accizele mărite golesc buzunarele fără zgomot.

Scumpirile din 1 august 2025: ce plătești mai mult?

De la 1 august, guvernul a apăsat pedala fiscalității, amplificând povara din iulie:

  • TVA-ul a sărit la 21% (de la 19%) pentru majoritatea produselor și la 11% (de la 9%) pentru alimente, adăugând 0,5-1 leu la pâine, lapte sau ulei INS. Un coș de cumpărături de 100 lei costă acum cu 2 lei mai mult.
  • Accizele au crescut cu 10%, scumpind carburanții cu 40 bani pe litru (ex. motorina: de la 7,4 lei la 7,8 lei/litru). Un plin de 50 litri costă cu 20 lei mai mult.
  • Liberalizarea energiei (1 iulie 2025) a dublat facturile la curent, cu prețuri de 1,45-1,6 lei/kWh față de 0,68-1,3 lei/kWh plafonat. O familie plătește 100-200 lei în plus lunar.
  • Impactul: Coșul zilnic costă cu până la 10 lei mai mult, alimentele s-au scumpit cu 7,36% anual INS, iar facturile la energie și carburanți lovesc crunt.

Iulie vs. august 2025

În iulie, eliminarea plafonării adaosului comercial a scumpit alimentele cu 10-25% (ex. ulei: +2 lei, pâine: +0,5 lei). Liberalizarea energiei a umflat facturile la curent. În august, TVA-ul de 21% și accizele de 10% adaugă noi costuri: carburanții cresc cu 40 bani/litru, biletele de tren cu până la 4,5 lei, iar alimentele de bază (carne, lactate) cu 0,5-1 leu per produs. Românii plătesc mai mult la pompă, la supermarket și pe factură, fără pauză.

Inundațiile din Broșteni 2025: tragedia exploatată mediatic

Inundațiile din Broșteni (Suceava) și Neamț au lăsat urme adânci:

  • Peste 50% din gospodăriile din Broșteni au fost afectate, cu 250 de case și 30 de poduri distruse. Trei oameni au murit, iar apele au măturat totul, lăsând case pline de nămol și mașini duse la 200 m.
  • Intervențiile au fost dramatice: patru elicoptere SMURD și un Black Hawk au evacuat 58 de persoane, inclusiv 16 copii, din zone izolate. Pompierii din Sibiu și voluntari din toată țara curăță acum străzile.
  • Apa potabilă e o problemă majoră, rețeaua fiind distrusă. Localnicii primesc apă raționalizată, nepotabilă.

Dar tragedia a fost folosită ca perdea de fum. Media umple ecranele cu titluri apocaliptice și poze cu politicieni în cizme de cauciuc, deturnând atenția de la scumpiri. Un circ mediatic care îneacă facturile în uitare.
În loc să discutăm despre buzunare, agenda e capturată de:

  • Ajutoarele de 30.000 de lei: Virale din furie, nu solidaritate. Gheorghe Șoldan (CJ Suceava) le-a numit „o insultă”, estimând nevoia de 80 de milioane de euro pentru reconstrucție. „Cu 30.000 lei nu construiești o casă, poate un gard,” a spus el. Online, românii se revoltă: „30.000 lei? Nu-mi repar nici gardul!” Cearta divizează publicul, umbrind facturile.
  • Călin Georgescu a ajuns la Broșteni cu cerând ajutor pentru sinistrați, iar media a profitat pentru a reaprinde flacăra între „naționaliști şi globaliști”. A fost folosit ca un magnet pentru atenție, deturnând discuțiile de la economie.
  • Premierul Bolojan: Fără vizite la Broșteni, dar cu promisiuni de PR (15.000-30.000 lei ajutoare), criticate ca „rușinoase” de opoziție. În loc să explice facturile dublate, oferă „mobilizare administrativă”.

A funcţionat circul mediatic? Da!

Pentru că s-a folosit rețeta clasică:

  1. Arunci măsuri nepopulare (TVA, accize, liberalizarea energiei) în plină vară.
  2. Le ascunzi în zgomotul vacanțelor sau al festivalurilor.
  3. Exploatezi o criză reală – inundații Broșteni, scandaluri virale – ca să divizezi publicul.
  4. Rezultat? Românii se ceartă despre ajutoare și Georgescu, nu despre factura la curent care îi lasă fără aer.

Liberalizarea energiei va declanșa un „tsunami de scumpiri”, cu facturi dublate și risc de recesiune. S&P Global semnalează că doar a amânat retrogradarea României la „junk” din cauza deficitului bugetar. Dar aceste alarme se pierd în vacarmul mediatic, unde „războiul” online despre ajutoare ține capul de afiș.

Cum am uitat de scumpirile din 1 august?

Simplu: în timp ce coșul zilnic crește, circul mediatic te ține ocupat cu inundații și scandaluri. O reluare a exemplelor deja enumerate poate ne trezeşte la realitate: un litru de ulei a sărit de la 18 lei la peste 20 lei. O pâine costă cu 0,5 lei mai mult. Factura la curent, dublată după liberalizarea din 1 iulie 2025, îți ia 100-200 lei în plus lunar. Carburanții, cu 40 bani/litru mai scumpi, fac fiecare drum mai costisitor.

Circul continuă, dar biletele le plătim noi

România e țara unde facturile sunt înecate în storytelling.

Inundațiile din Broșteni sunt o tragedie, dar politicienii le transformă în spectacol. Dar durerea sinistraților nu justifică uitarea durerii noastre zilnice: facturile umflate, coșul de cumpărături tot mai scump și buzunarele golite de scumpirile de la 1 august 2025.

Pâinea costă mai mult? Umple ecranele cu viituri. Energia devine un lux? Aruncă un scandal cu Georgescu. Facturile explodează? Oferă 30.000 de lei pentru o casă distrusă și lasă-i pe români să se sfâșie în comentarii. Adevărata apropiere ar fi să spui: „Iată cât veți plăti la iarnă pentru curent.” În schimb, primim cizme de cauciuc, promisiuni goale și un circ mediatic.

Până cerem socoteală, biletele le plătim noi – la casă, la pompă și pe factură.

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Pocket
WhatsApp

Vrei mai multe ştiri la fel? Abonează-te şi nu le vei rata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *