5 mai 2025 – George Simion, liderul AUR și câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România cu 41% din voturi, a devenit un subiect fierbinte în presa internațională. În timp ce publicațiile occidentale precum Bloomberg, Politico sau The Guardian au început să-și ajusteze retorica, descriindu-l pe Simion ca un „ultranaționalist aliniat lui Trump” și nu ca un pion al Rusiei, media românească pare să fi rămas blocată într-o narativă veche: Simion e „omul rușilor”. Unii spun că asta e linia trasată de Bruxelles, mai exact de Ursula von der Leyen, pentru a discredita un candidat care amenință status quo-ul european.
Simion: De la „omul Rusiei” la „aliatul lui Trump”
În trecut, publicațiile internaționale nu s-au sfiit să-l lege pe George Simion de influențe rusești. Bloomberg, de pildă, scria în 2024 despre „riscul pro-rus” al extremei drepte din România, iar Politico menționa întâlnirile lui Simion cu oficiali ruși din 2023 și interdicțiile sale de a intra în Ucraina și Moldova. The Guardian și Reuters vorbeau despre reticența sa față de sprijinul militar pentru Ucraina, sugerând o poziție care ar putea favoriza indirect Moscova. Narativa era clară: Simion era un pericol pentru orientarea pro-occidentală a României.
Dar, odată cu victoria sa clară în primul tur al alegerilor din 4 mai 2025 și calificarea în turul 2 împotriva lui Nicușor Dan (20,7%), tonul s-a schimbat. Bloomberg titrează pe 5 mai: „Un ultranaționalist aliniat lui Donald Trump va disputa al doilea tur de scrutin prezidențial împotriva primarului centrist al Bucureștiului”. Nu mai e nicio vorbă despre Rusia. În schimb, Simion e prezentat ca un politician anti-sistem, inspirat de ideologia MAGA a lui Trump, care vrea să „reformeze” UE, nu să o părăsească.
Politico Europe merge pe aceeași linie în articolul „Romanian election results: Trump fan George Simion wins first round” (4 mai 2025). Deși menționează interdicțiile din Ucraina și Moldova, accentul cade pe alinierea sa cu Trump și pe declarațiile moderate: „A vrea să reformezi UE nu înseamnă a vrea să o părăsești”. BBC e și mai clar: „Simion consideră Rusia cel mai mare pericol pentru România”, insistând că vrea să păstreze trupele americane și bazele NATO în țară (4 mai 2025). The Guardian adaugă că Simion „denunță frecvent Rusia” și se concentrează pe resentimentele față de refugiații ucraineni, nu pe o agendă pro-rusă.
Această schimbare nu e întâmplătoare. Popularitatea lui Simion, inclusiv în diaspora (unde a luat 61% din voturi), și alinierea sa cu Trump, care tocmai a câștigat un nou mandat în SUA, par să fi convins presa internațională să renunțe la narativa „pro-rus”. În lipsa dovezilor concrete care să lege AUR de Moscova, eticheta devine mai puțin sustenabilă, iar Simion e încadrat într-un val trumpist european, mai degrabă decât într-un plan rusesc.
Media românească: „Rusu’ e de vină!”
În contrast, o parte a presei românești continuă să-l lege obsesiv pe Simion de Rusia, chiar și fără dovezi noi. Publicații precum Digi24, Adevărul sau HotNews au publicat în ultimele zile articole care reiau acuzații mai vechi: Simion ar fi „omul rușilor”, ar vrea să scoată România din UE și NATO, iar victoria sa ar fi o „catastrofă” pentru democrație. Un editorial din HotNews (5 mai 2025) merge chiar mai departe, sugerând că Simion e „parte a unui plan mai larg al Kremlinului de a destabiliza Europa de Est”, fără să aducă probe concrete.
Pe rețelele sociale, utilizatori apropiați de establishment-ul pro-UE alimentează aceeași narativă. „Simion e calul troian al lui Putin”, scria un cont cunoscut pe X, citat de mai multe site-uri românești. Alte articole reiau afirmații despre „dezinformarea rusească” care ar fi propulsat AUR, deși rapoartele BEC nu au găsit dovezi de fraudă în scrutinul din 4 mai.
Disperarea Ursulei von der Leyen
De ce această diferență? Surse din cercurile politice românești sugerează că linia anti-Simion din presa românească ar fi dictată de Bruxelles, mai exact de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Simion e văzut ca o amenințare directă la adresa proiectului european: critică dur conducerea UE, acuză Bruxelles-ul de „dictatură birocratică” și vrea o renegociere a poziției României în Uniune. O victorie a sa în turul 2 din 18 mai 2025 ar putea inspira alte mișcări naționaliste în Europa, un coșmar pentru establishment-ul de la Bruxelles.
„Ursula a dat ordin: Simion trebuie demonizat”, susține un fost europarlamentar român, sub protecția anonimatului. „Presa românească mainstream, dependentă de fonduri europene și de relațiile cu PSD-PNL, a preluat narativa fără să clipească. Rusia e un inamic convenabil, sperie lumea și distrage atenția de la problemele reale: sărăcia, corupția, eșecurile coaliției de guvernare.”
Într-adevăr, narativa „pro-rus” e mai puțin prezentă în analizele internaționale, care preferă să-l compare pe Simion cu Trump sau cu Viktor Orban, fără să insiste pe legături cu Moscova. În schimb, presa românească pare să urmeze o linie prestabilită, care ignoră moderarea retoricii lui Simion și contextul mai larg al valului anti-sistem din Europa.
Ce urmează?
Turul 2 dintre George Simion și Nicușor Dan va fi un moment de cotitură pentru România. În timp ce presa internațională a început să-l privească pe Simion cu mai multă nuanță, media românească rămâne prinsă într-o narațiune care pare dictată de interesele Bruxelles-ului. „Simion e un naționalist, da, dar să-l faci omul rușilor e o exagerare care nu mai ține”, scria un analist pe X. „E o tactică de speriat lumea, dar oamenii nu mai pun botul.”
Între timp, cetățenii români, afectați de excluderea din Programul Visa Waiver și de criza economică, vor decide pe 18 mai cine le va conduce țara. Rămâne de văzut dacă narativa „rusă” a presei românești va influența votul sau dacă alegătorii vor privi dincolo de propaganda de la Bruxelles. Un lucru e clar: Simion nu mai e doar „omul rușilor” în ochii lumii – dar la București, Ursula pare să vrea să rămână așa.
Acest articol analizează modul în care este reflectată situaţia electorală din România în presa internațională și locală.
