În ultimele zile, presa din România a lansat acuzații grave privind existența unui „contract de lobby” încheiat între AUR și o firmă americană, în valoare de 1,5 milioane de dolari.
Aceste acuzații au fost folosite pentru a sugera existența unor angajamente financiare externe în campania electorală a partidului.
O analiză atentă a documentelor oficiale demonstrează însă că nu există niciun contract semnat între AUR și firma americană BGD Legal & Consulting LLC.
Ceea ce există este o simplă ofertă nesolicitată, venită din inițiativa exclusivă a acestei firme de lobby, fără ca AUR să solicite, să accepte sau să semneze vreo înțelegere.
Ce este FARA și de ce a fost depusă oferta la autorități
În Statele Unite, orice firmă care dorește să influențeze în favoarea unui actor străin trebuie să se înregistreze oficial în baza legii Foreign Agents Registration Act (FARA).
22 U.S.C. § 612(a):
„No person shall act as an agent of a foreign principal unless he has filed with the Attorney General a true and complete registration statement and supplements thereto as required by this subsection.”(Traducere: Nicio persoană nu poate acționa ca agent al unui client străin fără a depune o declarație de înregistrare completă la Departamentul de Justiție.)
Legea definește agentul foarte larg:
22 U.S.C. § 611(c)(1):
„The term ‘agent of a foreign principal’ includes any person who agrees, consents, or holds himself out to act (…) as a public-relations counsel, publicity agent, information-service employee or political consultant for or in the interests of such foreign principal.”
(Traducere: Agentul este și persoana care acceptă, consimte sau se prezintă ca fiind gata să acționeze în interesul unui client străin.)
Manualul Oficial FARA precizează clar:
FARA Handbook 2021:
„An obligation to register arises when a person agrees or even offers to act on behalf of a foreign principal.”
(Traducere: Obligația de înregistrare apare chiar și atunci când cineva doar oferă servicii către un client străin, indiferent dacă oferta este acceptată.)
În concluzie, depunerea unei astfel de înregistrări nu înseamnă că există un contract, ci doar că o firmă americană dorește să ofere servicii unei entități străine și, prin urmare, trebuie să declare această intenție.
Diferența fundamentală între o ofertă și un contract
Din punct de vedere juridic, o ofertă este doar o propunere.
Un contract ia naștere numai atunci când:
- există o ofertă clară;
- există acceptarea explicită a ofertei;
- ambele părți sunt de acord și semnează documentul.
Faptele concrete în cazul publicaţiei din FARA
În aprilie 2025, firma BGD Legal & Consulting LLC a depus la FARA o scrisoare de intenție propusă către un potenţial beneficiar.
Această propunere:
- a fost făcută din proprie inițiativă de firma americană;
- nu există un document de solicitare a acestei oferte;
- nu există dovada comunicării acestei oferte către potenţialul beneficiar;
- nu există plăţi sub formă de avans care să ateste angajarea potenţialului beneficiar.
Depunerea la FARA a fost o obligație legală a firmei, nu o consecință a vreunui contract încheiat.
De ce George Simion a avut dreptate
Declarația lui George Simion, potrivit căreia nu știa despre existența unui „contract de lobby”, este perfect adevărată.
BGD Legal & Consulting LLC a încercat să atragă AUR ca potențial client, fără ca AUR să ceară sau să accepte această ofertă.
Înregistrarea la FARA a fost făcută în conformitate cu obligațiile legale din SUA, nu ca urmare a unei relații contractuale cu AUR.
Pe scurt:
- AUR nu a cerut;
- AUR nu a semnat;
- AUR nu a acceptat;
- Nu există nicio relație contractuală.
Concluzie
Între AUR și BGD Legal & Consulting LLC nu există niciun contract de lobby.
Există doar o ofertă nesolicitată, depusă din obligație legală.
Opinie – George Simion a spus adevărul.
Orice acuzație privind un „contract secret” sau „finanțare ilegală” este complet nefondată și contrazisă de documentele oficiale.
Fără acceptare, fără semnătură și fără plăți, nu poate exista un contract.
Fără dovezi, fără susţinere legală, totul rămâne la stadiul de manipulare.
Şi da, este posibil ca firma americană să fi avut beneficii materiale, dar oferite din alte surse.












