Dezertori ucraineni în România – așa prezintă Moscova bilanțul: peste 26.000 de militari ar fi fugit peste graniță de la începutul războiului, o cifră echivalentă cu o divizie întreagă.
23 august 2025 – Agenția de stat rusă TASS a publicat un raport care susține că peste 26.000 de militari ucraineni au trecut ilegal granița în România de la începutul invaziei ruse în Ucraina, echivalentul unei divizii complete sau a mai multor brigăzi mecanizate.
Potrivit serviciilor de securitate ruse, aproximativ 5.000 dintre aceștia ar fi dezertat doar în 2025, în timp ce alți peste 6.000 au fost interceptați de autoritățile ucrainene în tentative de evadare ilegală. Aceste cifre sunt prezentate ca indicând un fenomen „sistemic” care subminează capacitatea operațională a forțelor armate ucrainene.
Totuși, provenind dintr-o sursă oficială rusă, aceste afirmații trebuie evaluate critic, în contextul eforturilor Kremlinului de a portretiza armata ucraineană ca fiind în dezagregare și vecinii europeni ca destinații de refugiu pentru dezertori.
Dezertori ucraineni în România: Realitate documentată sau propagandă amplificată?
Deși cifrele specifice furnizate de TASS – bazate pe presupuse „date de la serviciul de frontieră ucrainean” – rămân neverificate independent și par dubioase, fenomenul dezertărilor din armata ucraineană este confirmat de multiple surse credibile, inclusiv occidentale și ucrainene.
Aceste anunțuri se înscriu în strategia rusă de demoralizare a adversarului, mai ales în lumina pierderilor semnificative suferite de Ucraina, estimate la aproximativ 190.000 de militari afectați prin lupte și dezertări doar în prima jumătate a anului 2025.
Date recente indică o escaladare a problemei în 2025. De exemplu, în primele cinci luni ale anului, au fost înregistrate peste 90.500 de cazuri de dezertare în Ucraina, conform presei ucrainene. Estimări neoficiale sugerează că numărul total de dezertori ar putea depăși 100.000-150.000 de la începutul anului, ajungând chiar la 200.000 în unele rapoarte. Până la 1 iunie 2025, statisticile indică un total de 213.722 de cazuri înregistrate de dezertare de la începutul invaziei.
Un exemplu concret este Brigada 155 Infanterie Mecanizată (denumită și „Anne of Kyiv”), unde investigații din surse independente au relevat peste 1.700 de dezertări între martie și noiembrie ale anului 2024. Fenomenul a continuat în 2025, cu cazuri suplimentare raportate, inclusiv în timpul antrenamentelor în străinătate, cum ar fi în Franța.
Aceste date, provenite din surse precum Radio Free Europe/Radio Liberty și alte rapoarte independente, confirmă că dezertarea reprezintă o provocare reală, agravată de mobilizarea forțată și epuizarea trupelor. Întrebarea centrală rămâne proporțiile: cât din cifra de 26.000 este bazată pe fapte și cât este amplificată pentru efect propagandistic?
Tăcerea autorităților române: O analiză a absenței răspunsului oficial
În contrast cu anunțul public al Rusiei, răspunsul oficial al României la aceste afirmații este inexistent. Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Poliția de Frontieră nu au emis niciun comunicat care să abordeze direct claim-urile TASS. Chiar și presa mainstream românească a evitat să interogheze autoritățile pe această temă, creând o „silenzio stampa” care contrastează cu acoperirea detaliată acordată altor incidente migratoare la frontieră.
Această tăcere ridică întrebări legitime. Dacă informațiile ruse sunt false, o dezmințire oficială ar fi esențială pentru contracararea narativului propagandistic. Dacă există un fenomen real, chiar la o scară redusă, transparența ar fi necesară pentru gestionarea opiniei publice și a relațiilor internaționale.
Istoric, România a gestionat cazuri de dezertori ucraineni: de exemplu, între 2023 și 2024, zeci de persoane au murit încercând să traverseze granița, iar Poliția de Frontieră românească a intervenit în salvări sau interceptări. Deși dezertorii sunt adesea tratați ca refugiați, absența unei poziţionări oficiale în 2025 lasă loc speculațiilor și amplifică credibilitatea susţinerilor ruse.
Implicații pentru securitatea și relațiile externe ale României
Un potențial influx de dezertori ucraineni ar genera implicații semnificative pentru România. Pe plan securitar, ar crește presiunea asupra resurselor de frontieră, inclusiv riscuri de incidente letale la traversări ilegale, așa cum s-a întâmplat în cazuri documentate unde cel puțin 90 de persoane au decedat în tentative similare. De asemenea, ar putea afecta relațiile cu Ucraina, mai ales dacă Bucureștiul ar fi obligat să returneze dezertori, conform acordurilor bilaterale sau europene.
Comparativ, alte state europene au raportat probleme similare: Polonia și Franța au înregistrat dezertări în timpul programelor de antrenament, iar Moldova a confruntat incidente armate la graniță. În context european, România, ca stat membru NATO și UE, ar trebui să integreze aceste aspecte în strategiile sale de securitate, potențial prin cooperare sporită cu Kievul pentru gestionarea fluxurilor.
Pentru ilustrare, o comparație a datelor de dezertare ar putea fi utilă:
| Perioadă | Cazuri estimate de dezertare (Ucraina total) | Cazuri specifice la granița cu România (raportate) |
|---|---|---|
| 2024 (întreg anul) | ~35.000 | Zeci de decese în traversări ilegale |
| 2025 (primele 5 luni) | >90.500 | ~5.000 (claim TASS, neverificat) |
| Total de la invazie | >213.722 | ~26.000 (claim TASS, neverificat) |
Concluzie
Deși cifra de 26.000 avansată de Rusia poate fi exagerată, fenomenul dezertărilor din armata ucraineană este real, documentat și în creștere, contribuind la criza de personal a forțelor Kievului. Alegerea României de a menține tăcerea oficială nu doar cedează monopolul narativului Kremlinului, ci și subminează transparența necesară în gestionarea crizelor informaționale.
Când autoritățile române denunță zilnic războiul hibrid purtat de Rusia, dar aleg să tacă în fața unei asemenea știri, concluzia devine inevitabilă: nu dispun de argumente solide pentru a o combate, conferindu-i astfel un caracter veridic în ochii publicului.
Articol publicat de Știri Oneste, platformă independentă de analiză și informație
